CARANSEBEȘ – S-a încheiat o nouă ediție, a XV-a, a Simpozionului Internațional de Sculptură Monumentală de la Caransebeș. Cea mai reușită de până acum, dacă ne luăm după una din cele mai autorizate voci din domeniu, criticul de artă Pavel Șușară, prezent la vernisajul simpozionului, în tabăra de pe malul râului Sebeș.
O ediție în urma căreia s-a născut o capodoperă, lucrarea „Door Game” (Jocul intrărilor) ieșită din mâinile și sufletul israeliencei Tanya Preminger, o somitate a sculpturii mondiale. „Am încercat să modelez materialul după posibilități, pentru că Eugen Petri mi-a spus că trebuie să aibă un suflet mare și asta mi-a dat posibilitatea să realizez această lucrare. Alte simpozioane nu aveau un suflet mare ca cel de la Caransebeș. Când lucrez, simt că am o mare forță, dacă m-aș duce acasă, aș îmbătrâni”, ne-a spus decana de vârstă a taberei, debordând de energia unui tânăr de 20 de ani.
Potrivit lui Pavel Șușară, lucrarea Tanyei Preminger este una în care elementul plin și cel gol generează întreaga structură a compoziției. „Această lucrare este fără niciun fel de îndoială capodopera tuturor edițiilor de până acum și, aș risca să spun, capodopera întregii producții de artă de simpozion din România și poate nu numai. A exploatat într-un mod absolut surprinzător această cerbicie a travertinului, conservându-i întreaga energie interioară, conservându-i toate capriciile, dar făcând cu el exact ce și-a propus să facă. Este o lucrare care depășește simpla așezare a unei forme în spațiu, este o incintă care aspiră către arhitectură, lăsând ca aerul din spațiul gol să devină parte a spațiului plin”, a precizat renumitul critic de artă.
Printre invitați l-am zărit și pe inițiatorul simpozionului, fostul primar și actual senator Marcel Vela, mândru de ceea ce reprezintă acum Caransebeșul pentru arta internațională. „Cred că municipiul Caransebeș poate fi mândru de tot ceea ce are, de tot ce poate prezenta lumii ca patrimoniu cultural. Mai ales că în această ediție s-a realizat o lucrare extraordinară. Vorbeam cu maestrul Șușară care a evaluat lucrările din această ediție și doar opera dnei Preminger valorează 200 de mii de euro. Așadar, cei care se gândesc, mai acuză, mai observă că s-ar cheltui cumva bani de la bugetul local într-un mod poate prea cultural, trebuie să realizeze că investiția este minimă față de eficiența și de zestrea culturală pe care o întregește municipiul an de an cu acest simpozion de sculptură, care face din Caransebeș nu unul dintre cele mai speciale orașe din România, ci din lume. Ca simplu cetățean, efectiv sunt mândru că sunt din Caransebeș și mă simt privilegiat că pot admira aceste lucrări extraordinare”, a spus Marcel Vela, în timp ce actualul edil, Felix Borcean, a punctat: „Măcar în domeniul culturii să primim laude, dacă în administrație nu suntem așa de performanți cum spun unii. Este cea mai bună ediție, potrivit criticului și curatorului Pavel Șușară, are printre exponate cea mai bună sculptură din toate simpozioanele, lucru care ne bucură și care ne dă un imbold să continuăm”.
Ca de fiecare dată, greul organizării a căzut pe umerii lui Ioan Cojocariu și Eugen Petri, ambii extrem de mulțumiți de ediția din acest an. „După 15 ani de zămisliri, este firesc să apară și o capodoperă. Nu este mândria mea, nici a senatorului Vela, nici a primarului Borcean, este a caransebeșenilor care dețin acest patrimoniu și îl vor moșteni generație după generație. Așa cum ne mirăm noi acum cum s-au durat în Egipt sau Mesopotamia tot prin vorbirea pietrei, așa se vor întreba peste ani cum s-a putut într-un orășel mic să se dureze asemenea opere de artă. S-a putut prin sacrificiu, prin dăruire clipă de clipă. A fost sublim, dar greu, asta e tot”, a spus cel pe care lumea îl știe de Coajă, completat de maestrul Eugen Petri, potrivit căruia „este cea mai bună ediție de până acum, deja suntem lideri în ceea ce privește taberele din țara românească”.
Se cuvine să-i amintim și pe ceilalți artiști care au realizat lucrări în acest an la Caransebeș: Dan Daniel, Roland Höft, Zigmunds Bielis, Tibor Zoltan Farkas, Laura Marcos, Florin Vîlceanu, Jing Chu, Ahmad Soleimani şi Eugen Petri. Lucrările vor face parte dintr-un parc de sculptură pe care municipalitatea îl va amenaja în locația fostului târg de animale, în apropierea Sebeșului, subiect asupra căruia vom reveni.