Duminică, după 10 ani, Traian Băsescu a părăsit Palatul Cotroceni, cu bune şi rele. În urmă rămân actele de preşedinte jucător, dezbinări pe scena politică, urmele unei crize economice ce nu vor fi acoperite prea curând, supunerea oarbă în faţa FMI, eşecul revizuirii Constituţiei şi numiri neinspirate pe funcţii cheie, multe dintre aceste greşeli fiind asumate de fostul şef de stat în conferinţa de presă de sâmbătă seara.
Însă rămân şi lucruri bune – dezmorţeala Justiţiei şi o direcţie normală spre un stat de drept, tot mai des clamat în ultima vreme. După zece ani ca prim om în Stat, după coborârea scărilor de la Cotroceni şi un ultim onor primit de la Garda de Onoare, Traian Băsescu a păşit în istoria României postdecembriste.
Klaus Iohannis a rămas la Palat, cu o ţară a aşteptărilor pe umeri, pornind la drum, cu angajamentul unei Românii a lucrului bine făcut. „La sfârşitul mandatului, România să fie spaţiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social, în care să găsească loc stabilitatea, aprecierea valorii şi calmul, nu calmul aparent, în spatele căruia se ascunde resemnarea, ci calmul dat de libertatea de a alege, că există opţiuni, de încrederea că fiecare îşi face treaba şi că împreună suntem puternici”, spunea noul preşedinte duminică în faţa Parlamentului. În locul unui discurs de moment, pompos, cum eram obişnuiţi, Iohannis a avut unul angajament în care a punctat aproape tot: de la reformarea clasei politice şi continuarea paşilor făcuţi în Justiţie până la educaţie şi sănătate, de la proiecte ce trebuie terminate atunci când sunt începute până la a avea viziune şi soluţii pentru orice.
Evident că nu îi va fi uşor să ia măsuri, să lucreze cu actuala clasă politică, să refuze la promulgare legi superficial făcute, să creeze pârghii prin care să le poată satisface românilor aşteptările. În acest moment, cel mai greu lucru pentru preşedintele României este că pleacă la drum încărcat cu o încredere imensă a populaţiei. De ce este o încărcătură acest aspect? Pentru că oamenii nu cred în instituţia prezidenţială ci în el, în omul Klaus Iohannis, care nu prea va avea voie să dezamăgească. Însă, această încredere constituie şi principala sa armă în faţa piedicilor viitoare de care, inevitabil, se va lovi.
Preşedintele României preia de la fostul şef de stat lucruri ce trebuie îmbunătăţite, schimbate, reformate dar preia şi unele ce trebuie continuate. Iar Justiţia este domeniul cel mai clamat. Iohannis spunea duminică că vrea o ţară fără corupţi, iar pentru asta nu este nevoie de nicio deviere de la paşii făcuţi până acum. Poate doar un pic de control legal, pentru că şi în Justiţie lucrează tot oameni, şi tot români. Iar românii, fie ei procurori, judecători, ofiţeri SRI sau dascăli, se lasă uşor pradă abuzurilor. Important este ca nicio instituţie a Statului să nu ajungă o structură cu puteri depline, ci în toate să funcţioneze legalitatea şi moralitatea. Şi toate acestea trebuie să se bazeze pe obiectivitatea şi echilibrul lui Klaus Iohannis.
Sursa foto: presidency.ro