Caraş-Severin, Romania

Oare ce e mai indecent? Ca într-o perioadă de criză şi incertitudine să arunci cu ambele mâini milioane de euro? Sau să ai pretenţia să-i spui altuia la ce să-şi folosească proprii bani? În Franţa, un fotbalist a adus guvernul în pragul nebuniei.Salariul lui Zlatan Ibrahimovic i-a aruncat în aer pe socialiştii lui Hollande, care turbează la gândul milioanelor pe care le va încasa suedezul de la Paris St. Germain. Cum să rupi de la gura copilaşilor care mor pe capete de foame şi de boală, pentru un fotbalist? Indecent! Ruşine! Şocant! Bătaie de joc! Umilinţă! Dezgustător! Cum să merite unul „care nu produce nimic“ 14 milioane de euro pe an?

Problema e că la întrebarea asta singurii în măsură să răspundă sunt cei care-l plătesc – adică şeicii din Qatar, proprietarii PSG-ului. Iar dacă arabii au chef să-i dea, din banii lor, chiar şi 100 de milioane de euro numai să stea să se uite, îi priveşte. La fel şi dacă ar vrea să-şi dea foc la bani în faţa „bieţilor săraci“, care, oricum, în Franţa nu mor de foame (deocamdată).

Salariul lui Zlatan Ibrahimovic nu e treaba guvernului sau a poporului francez, care nu scot un ban din buzunar pentru asta. Ba, mai mult, chiar primesc! Pentru a putea plăti acest salariu, şeicii vor trebui să dea statului o sumă mult mai mare, graţie taxelor lui Hollande. Deci, în loc să piardă, bugetul Franţei, culmea, are de câştigat de pe urma acestei „risipe“! Şi, în plus, Ibrahimovic este modelul a mii de tineri, aduce bucurie la sute de mii, poate milioane de microbişti.

Desigur, putem spune că acei bani ar putea fi folosiţi şi la altceva, de care să beneficieze mai mulţi oameni. Şi ar fi lăudabil. Însă, cât timp respectă nişte legi, fiecare om e liber să facă ce vrea cu banii săi. Pentru că, în momentul în care începi să-l obligi să-i cheltuie cum îţi convine ţie, pasul următor e să-i spui şi ce are voie să facă în casa sa, iar apoi ce să gândească. Totul în numele „decenţei“. Şi mă mai întreb ceva: oare de ce este indecent numai ceea ce are celălalt?

Nina Curiţa