CARAȘ-SEVERIN – Potrivit calendarului creștin ortodox, ziua de 24 iunie este consemnată ca praznic al Nașterii Sfîntului Ioan Botezătorul. Cunoscută în calendarul popular și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica, sărbătoarea are semnificaţii aparte în diverse zone ale ţării.
În popor, se credea că noaptea care preceda ziua de Sânziene este una magică, în care toate minunile sunt posibile. Tot în această noapte, atât forţele binelui cât şi cele ale răului ating apogeul. Numele de Sânziene provine de la zeiţa romană Santa Diana, patroana vânătorilor şi a pădurilor. Totuşi, Sânzienele sunt cunoscute şi sub alte nume precum: Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele (această denumire este folosită în special în sudul ţării). Semnificatia acestei sărbatori este una a iubirii şi a fertilităţii.
Conform credinţei populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid iar Sânzienele încep să danseze. Legendele spun că Sânzienele sunt nişte fiinţe foarte frumoase care trăiesc pe câmpii sau în păduri. Acestea se prind în horă şi conferă florilor sau buruienilor întrebuinţări deosebite. Plantele devin de leac, care să ajute oamenii să amelioreze sau să vindece toate bolile. Sânzienele tămăduiesc bolnavii şi apără semănăturile de grindină. În unele regiuni din ţară încă se ţine tradiţia de Sânziene, când fetele mari culeg flori de Sânziene de pe câmp şi le împletesc cununi. Mai apoi, fetele aruncă peste case coroniţele. Iar dacă acestea se lovesc sau ajung să se agaţe de horn, înseamnă că urmează o cununie în cel mai scurt timp. Dacă te aventurezi şi te decizi să culegi în dimineaţa sărbătorii roua de pe frunze de Sânziene aceasta va vindeca artroza şi durerile osoase. Unele persoane mai numesc sărbătoarea de Sânziene şi Amuţitul Cucului. Dacă acesta încetează din cântat înainte de Sânziene, vara va fi una secetoasă.