REŞIŢA – Punctele slabe din sistem au fost dezbătute miercuri în şedinţa Comisiei de Dialog Social.
Deşi poate părea cel puţin ciudat pentru ochiul celor neavizaţi, în Caraş-Severin sunt 4.438,375 de posturi în învăţământ, dintre care 3.424,375 didactice, 286,4 didactice auxiliare şi 728,13 nedidactice. Explicaţia fracţiunilor de după virgulă a dat-o purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean, insp. Ion Moatăr: este vorba de fracţiuni de posturi date de orele pe care le are cadrul didactic la clasă şi care dau un cod.
„Au fost centralizate datele ce ţin de baza materială a şcolilor cărăşene, 126 cu personalitate juridică. Ca structuri, sunt 225 de grădiniţe, 91 şcoli primare şi 29 şcoli gimnaziale, iar totalul unităţilor de învăţământ din județ se ridică la 471. Din total, 69 nu vor avea autorizaţie sanitară la începerea anului şcolar 2014-2015 din pricina problemelor cu apa curentă şi a grupurilor sanitare. 90 nu sunt racordate la apă curentă, în 104 unităţi şcolare cărăşene încălzirea se face cu sobe şi doar un procent de 43,74% sunt racordate la canalizare“, a precizat reprezentantul ISJ. În ceea ce priveşte clasele pregătitoare pentru anul şcolar ce urmează să înceapă, acestea sunt în număr de 210, dintre care doar 64 sunt omogene şi 156 sunt simultane (se desfăşoară în paralel cu cursurile claselor I). Un prim punct slab pe care l-au semnalat atât ISJ cât şi reprezentanţii sindicatelor este supraîncărcarea de sarcini a cadrelor didactice.
Printre problemele prezente în învăţământul cărăşean au fost enumerate insuficienta pregătire metodică a cadrelor didactice tinere, întârzierile în implementarea cadrului legislativ, lipsa centrelor de excelenţă la nivel de județ, dar şi interpretarea eronată a prevederilor legislaţiei în vigoare de către unii manageri şcolari. „Sunt mai multe cauze care duc la implementarea greoaie a mecanismelor calităţii în unele şcoli, cu preponderenţă în mediul rural sau imposibilitatea efectuării integrale a concediilor de odihnă şi neremunerarea zilelor de concediu de odihnă neefectuate“, a mai adăugat insp. Moatăr.
Ameninţările auspra sistemului sunt, potrivit Inspectoratului Şcolar, scăderea populaţiei şcolare – cu implicaţii asupra normării personalului didactic -, plecarea dascălilor din învăţământ prin reconversie profesională (la nivel naţional sau pe piaţa euroepană), lipsa de atractivitatea sistemului de învăţământ pentru tinerii absolvenţi. O altă idee subliniată în materialul prezentat este legată de nivelarea salarizării personalului angajat pe baza criteriilor de vechime sau a gradului didactic, în detrimentul aplicăriiunor indicatori de performanţă.
Legat de salarizare prof. Mariana Zvarici, preşedintele Sindicatului Învăţământ Preuniversitar a ţinut să precizeze că există personal nedidactic ce nu beneficiază de salariul minim pe economie. Ca atare, subprefectul judeţului a solicitat Inspectoratului Teritorial de Muncă să efectueze verificări la şcolile unde s-ar întâlni acest lucru.