EZERIŞ – Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Primăria Reşiţa au făcut, miercuri, 22 februarie, pasul pentru primul proiect împreună, îngropând astfel securea războiului tradiţional existent între cele două palate administrative. Preşedintele CJ Silviu Hurduzeu a dat mâna cu primarul Ioan Popa pentru reamenajarea pasajului din Ezeriş, de pe DN 58 A, care sugruma practic traficul greu dinspre Reşiţa, spre autostrada ce trece pe lângă Lugoj (A1), limitându-l la înălţimea maximă de 3,5 metri.
Un pasaj punea limită dezvoltării economiei judeţului. Cei 3,5 metri strangulau comerţul, făcând transporturile mai lungi şi mai costisitoare. Pasajul de pe DN 58B, din comuna Ezeriş, situat de pe linia de hotar dintre localitatea de centru şi satul Soceni, îngrădea efectiv dezvoltarea judeţului, în special a reşedinţei, permiţând traficul rutier doar pentru vehiculele mai mici de 3,5 metri înălţime. Asta în special din cauza faptului că, în timp, drumul a tot fost asfaltat prin aplicarea de straturi succesive care l-au înălţat, aducându-l mai aproape de calea ferată care trecea pe deasupra. Autorităţile anunţă că acest lucru se va schimba!
Silviu Hurduzeu, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, şi Ioan Popa, primarul municipiului Reşiţa şi-au dat mâna miercuri, 22 februarie, la umbra pasajului din Ezeriş, pentru un prim proiect comun care va deschide o serie de iniţiative similare. „Vreau să vă anunţ cu bucurie, cu dl preşedinte Hurduzeu aici alături, că s-a făcut o expertiză pe acest pasaj, de către profesorul Bota de la Facultatea de Construcţii din Timişoara, declara primarul Ioan Popa. În urma acesteia, se constată că putem coborî carosabilul astfel încât să poată să treacă tiruri, camioane prin acest loc. Prin demersul pe care Consiliul Judeţean împreună cu Primăria Reşiţa îl face la CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), sperăm ca într-o perioadă cât mai scurtă de timp să putem deschide, pentru traficul rutier greu, şi de autobuze, de autocare, circuitul Reşiţa – Lugoj, şi nu numai acest circuit de fapt să conectăm Anina, Moldova Nouă, Oraviţa spre autostrada de la Lugoj. Vom înmâna aceste documente la CNAIR şi vom încerca să facem lobby pe lângă ministrul Transporturilor, pe lângă primul ministru. Aici, un sprijin mai mare îl aşteptăm de la Consiliul Judeţean şi sper să reuşim să îndeplinim acest deziderat important pentru economia judeţului. Trebuie să coborâm cu 70 cm faţă de înălţimea actuală, ajungând undeva la 4,20 m, care este înălţimea standard. Costurile sunt minimale! Noi am avut temeri că va trebui să se întâmple întăriri de fundaţii şi aşa mai departe, dar nu este cazul. Suprafaţa a fost ridicată succesiv în ultimii 30-40 de ani prin straturi de asfalt succesive şi se va lua în calcul o suprafaţă de vreo sută de metri, 50 de o parte şi 50 de cealaltă a pasajului, astfel încât va putea fi rezolvată cu costuri minimale“. Se va lua în calcul şi posibilitatea reabilitării sau înlocuirii podeţului de pe pârâul Tău, dinspre centrul de comună.
Preşedintele CJ Silviu Hurduzeu a vorbit despre începuturile iniţiativei, care au constat în discuţii purtate cu primarul Reşiţei la o şedinţă mai veche a ADR Vest, legate de posibilitatea finanţării acestui tronson de drum. Fiind însă vorba despre unul naţional, ruta demersurilor trece prin Timişoara şi Bucureşti. „Se scurtează pe de o parte drumul, ca număr de kilometri, de la 96 scade la 60, de la Reşiţa până la autostrada A1, care trece pe lângă Lugoj, a remarcat preşedintele Hurduzeu. Ca urmare a scăderii numărului de kilometri, s-ar reduce şi timpul de parcurs al acestei distanţe Reşiţa – autostradă. Sper şi cred că cei de la Compania Naţională de Drumuri vor fi sensibilizaţi la demersul nostru. Până la urmă nu este o investiţie foarte mare, dar care vine în principal în folosul firmelor care sunt în municipiul Reşiţa şi care astfel ar putea fi aprovizionate; sau mărfurile care pleacă din Reşiţa să ajungă într-un timp mai scurt şi cu costuri mai mici în vestul ţării sau în centrul ţării, dacă merg pe autostradă, spre Sibiu. Costurile vor fi mult mai mici la Compania de Drumuri decât ar fi fost la CFR dacă s-ar fi pus problema înălţării. Vă daţi seama că înălţarea pasajului s-ar fi făcut cu costuri mult mai mari decât soluţia care ne-a fost prezentată de dl Bota. Am semnat împreună cu dl primar o adresă către Direcţia Regională de Drumuri, o înaintăm împreună cu studiul, dânşii vor solicita finanţare la Compania de Drumuri şi pe măsură ce vor obţine acea finanţare, vor putea demara această lucrare“.
„Cu permisiunea dlui preşedinte aş vrea să vă spun că sunt bucuros şi ţin să-i strâng mâna aici de faţă cu voi, a ţinut să spună Ioan Popa. Asta este prima acţiune pe care o avem împreună şi, din discuţiile pe care le-am avut cu dânsul, într-o perioadă destul de scurtă de timp vom mai avea noutăţi şi veţi vedea că se poate colabora bine între municipiul reşedinţă de judeţ şi Consiliul Judeţean. Încercăm să lucrăm într-o altă manieră decât până acum“.