REȘIȚA – Flavius Fedor, sportiv legitimat la echipa de futsal Muncitorul Reșița, este printre puținii reșițeni care au jucat fotbal în Anglia. De asemenea, a evoluat pe plan intern pentru Gloria, FC Școlar și Muncitorul, toate din Reșița, și pentru Minerul Anina. În momentul de față se pregătește cu ceilalți studenți de la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, pentru Campionatul European Universitar de Futsal, care va avea loc în Turcia, începând cu data de 9 iulie.
JCS: Ce ne poți spune despre cariera ta sportivă ? Unde ai început fotbalul, la ce echipe ai activat și care sunt antrenorii care ți-au influențat pozitiv cariera ?
F.F.: Cariera mea de fotbalist am început-o foarte devreme, pe la 5-6 ani. Fiind copil, mergeam foarte des cu mingea în curtea școlii, unde petreceam foarte mult timp. Primul meu antrenor, care m-a îndrumat să practic acest sport în mod organizat, a fost regretatul Ion Copăceanu. Apoi, am fost antrenat de prof. Daniel Anghel, la Gloria Reșița. În acea perioadă, Gloria și FC Școlar Reșița, antrenată de Petre Panescu, organizau multe jocuri amicale. După un astfel meci de pregătire, antrenorul Petre Panescu a venit la mine și mi-a propus să aleg formația din Valea Domnului. După o discuție pe care am avut-o cu părinții mei și cu profesorul Anghel, am convenit că cel mai bine pentru mine și cariera mea era să aleg să mă transfer în Valea Domanului, condițiile de pregătire fiind mult mai bune. După o perioadă petrecută la juniorii clubului, am început să lucrez cu Leontin Doană, el fiind și cel care m-a promovat la echipa mare care evolua în Divizia C. Leontin Doană m-a ajutat foarte mult în carieră, am învățat de la el multe lucruri despre fotbal și mi-a dat sfaturi prețioase despre viață. Cu o foarte mare plăcere am lucrat cu Flavius Stoican, actualul antrenor de la Pandurii Târgu Jiu, din Liga I. Consider că este un antrenor foarte bun, un om deosebit, dar după părerea mea, cel mai bun randament l-am dat atunci când am fost antrenat de Leontin Doană. Am mai jucat fotbal la Muncitorul Reșița și Minerul Anina. La ultima echipă, am evoluat chiar în sezonul trecut, dar în paralel am jucat și futsal.
JCS: Ce te-a determinat să pleci în Anglia? La ce nivel ai jucat?
F.F.: După „nebunia” care a fost cu locul ocupat în Divizia B, au venit alți jucători, alți antrenori, iar fotbaliștii tineri au fost dați la o parte. Am jucat o perioadă la Muncitorul, după care am plecat în Anglia, la fratele meu stabilit acolo de mai bine de cinci ani. Am vrut să-mi încerc șansa peste hotare. Am încercat să joc la mai multe echipe. Prima echipă la care am evoluat în Anglia a fost Folkstone Invicta FC, care era înscrisă în „non-league”, după cum își spun ei, comparativ cu Liga a IV-a de la noi. Totuși, nivelul era unul ridicat, cam la același nivel cu liga secundă din România. Se juca foarte dur, îmi era greu să câștig duelurile fizice cu adversarii și se alerga foarte mult pe teren. La început, mi-a fost greu, pentru că nu eram prea bine pregătit fizic. Am intrat treptat în echipă și prindeam să joc 20-30 de minute, câteodată o repriză în fiecare meci. Dar, nu prea eram mulțumit. Îmi doream să joc mult mai mult. După o perioadă, am jucat cu echipa mea în FA Cup (Cupa Angliei, cea mai veche competiție fotbalistică din lume) împotriva unei formații din ligile superioare, Charlton Athletic FC. Acest lucru îmi place în Anglia, că echipele din „non-league”, au o priză foarte mare la public. Mai exact, toți locuitorii orașului au contribuit și contribuie la binele echipei. Mulți donează bani lunar. Intrarea la fiecare meci era de zece lire sterline, ceea este foarte mult. Din acei bani, conducerea clubului își întreținea stadionul, își plăteau cheltuielile, iar în timpul meciurilor, nu duceam lipsă de spectatori, chiar dacă jucam într-o ligă inferioară.
JCS: Acum joci futsal, la Muncitorul.
F.F.: După o perioadă petrecută în Anglia, una nefastă după părerea mea, am revenit acasă și m-am apucat de futsal. Acest sport este foarte diferit față de fotbalul de pe teren mare și la început, ca în orice activitate nouă, mi-a fost greu. Dar m-am ambiționat și am reușit să înțeleg acest sport. Joc de două sezoane pentru Muncitorul, îmi place foarte mult fotbalul în sală, dar cel mai mult îmi place să joc fotbal pe iarbă.
JCS: Care sunt planurile tale de viitor?
F.F.: Îmi doresc să activez tot în acest domeniu al sportului. De aceea urmez cursurile Universității Eftimie Murgu din Reșița, Specializarea Educație Fizică și Sportivă. Îmi doresc să devin profesor de sport și de ce nu, în viitor, poate antrenor de fotbal. Îmi place foarte mult să lucrez cu copiii. Consider că este o satisfacție foarte mare atunci când ajuți la clădirea carierei sportive a unui copil.
JCS: Care este cea mai bună performanță pe care ai obținut-o?
F.F.: Una dintre cele mai bune performanțe ale mele pe plan sportiv este titlul de ce cel mai tehnic jucător la turneul Gheorghe Ola, de pe vremea când eram doar un copil. Apoi, la fotbalul pe licee, m-am calificat la un turneu pe țară cu Liceul Teoretic „Traian Vuia”. Am mai câștigat premii la diferite turnee organizate, dar nu pot să uit de titlul de campion național universitar la futsal, pe care l-am obținut cu Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița.