REŞIŢA – Termenul dintre ghilimele apare uneori în urechile cumpărătorului de maşini second-hand abia când deja a luat ţeapă…
Încrederea, principiul care ar trebui să stea la baza tuturor relaţiilor interumane, deci şi la baza celor contractuale, a pălit demult în faţa intereselor economice. Şi asta se vede cel mai bine atunci când stai de vorbă cu oameni care au luat ţeapă fie la cumpărăturile on-line, fie chiar la tranzacţiile încheiate faţă în faţă. E drept că la cele încheiate direct, ţepele sunt ceva mai complicate, dar nu imposibile. Există însă şi situaţii la limita dintre încredere şi ţeapă. Vrei să cumperi o maşină? Toată lumea, mai mult sau mai puţin păţită, te sfătuieşte: „Vezi, nu da banii până nu îţi dă «fiscalul»!“. Nu prea ştii din prima clipă cum stau treburile cu acel „fiscal“ de legendă, până nu o păţeşti. De fapt, certificatul de atestare fiscală nu face o avere, taxa de eliberare este de doar 13 lei, fiind valabil doar în luna în care este emis, şi dovedeşte faptul că proprietarul care vinde maşina e cu dările achitate la zi. Şi nu puţine sunt cazurile în care explicaţia vânzătorului, simplă şi plauzibilă, e: „Cu «fiscalul» nu e nicio problemă, nu l-am scos pentru că e valabil doar o lună, şi nu puteam să-l tot plătesc în fiecare lună până vând maşina“. Sunt oameni care s-au plâns că au cumpărat maşina dintr-un alt judeţ, că au ascultat promisiunile vânzătorilor şi s-au ales şi fără bani, şi cu un autoturism pe care nu-l pot trece pe numele lor din cauza „fiscalului“.
Există şi cărăşeni păţiţi, care au bătut drumul Timişoarei, Aradului sau al unor localităţi mai îndepărtate pentru o maşină mai ieftină, de ocazie. Iar lucrurile se derulează rapid, pentru evitarea mai multor drumuri, după formula: văzut, plăcut, bătut palma… Cumpărătorul se asigură că vânzătorul e proprietar, că maşina corespunde tehnic, că e verificată, cu asigurarea la zi. Aşadar, drumul spre casă se face într-un ton pozitiv, la volanul noii achiziţii. Doar că acasă, aşteptarea după certificatul fiscal nu se mai încheie. Atunci se reiau discuţiile şi drumurile la vechiul proprietar, dacă acesta mai e de găsit.
Potrivit legislaţiei actuale, orice contract încheiat în lipsa unui certificat de atestare fiscală – eliberat în prealabil şi aflat în termen de valabilitate – este nul de drept, după cum ne explică Ion Florin Brabete, directorul Direcţiei de Taxe şi Impozite din cadrul municipalităţii reşiţene. Ba mai mult, trebuie spus că nu poate fi înstrăinat niciun bun impozabil, fie el autoturism, imobil sau teren, fără acest document. Dacă se ajunge în faţa notarului, acesta are obligaţia să refuze întocmirea contractului de vânzare-cumpărare în cazul în care nu este prezentat certificatul.
Cei care au bătut totuşi palma fără „fiscal“ au doar calea justiţiei. Dar cum demonstrezi că ai achitat banii? Pentru că, până una, alta, fără o dovadă concretă, proprietarul oficial e tot vânzătorul…
Cel mai simplu sfat pentru cumpărători e să nu scoată banii din buzunar până nu se asigură că toate actele sunt în regulă. Există şi alte probleme care pot apărea pe parcurs chiar în ograda vânzătorului. De exemplu, după ce oamenii au bătut palma, cumpărătorul nu face demersurile ulterioare, nu-şi trece maşina pe numele lui, nu înregistrează contractul etc. În acest caz, dator cu plata impozitului rămâne vânzătorul, deşi nu mai are maşina. Pentru a scăpa de impozit, este nevoie de certificatul de radiere, de la poliţie, eliberat doar în baza contractului de vânzare-cumpărare. Dacă această soluţie nu e viabilă, singura cale rămâne tot justiţia…
Antoniu Mocanu