REŞIŢA – Vineri, în sala Palatului Administrativ din Reşiţa, a avut loc o întâlnire pe tema fondurilor europene, la care au fost invitaţi toţi primarii din judeţ.
Dacă în perioada 2007-2013 Caraş-Severinul se afla printre judeţele fruntaşe în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene nerambursabile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, situaţia stă cu totul diferit la final de 2015. Deşi lansat încă din primăvara acestui an, noul PNDR 2014-2020 pare să nu mai prezinte mare interes în rândul primarilor cărăşeni, având în vedere că numai Primăria Ezeriş s-a grăbit să-l acceseze până la această dată.
Statistica a fost prezentată, vineri, în cadrul unei întâlniri pe tema fondurilor europene adresate mediului rural, la care au participat pe lângă primari şi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), instituţie care se ocupă cu derularea acestui program. Concret, primarii au avut ocazia să adreseze întrebări directorului general adjunct al AFIR, Iulian Bucătaru, şi directorului general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii – responsabil pentru Regiunile 4 SV şi 5V, Gheorghe Lepădat. Au mai fost prezenţi la discuţii – directorul general adjunct al Centrului Regional 5 Vest, Rodica Roicov, şi directorul Oficiului Judeţean al AFIR, Nicolae Verindeanu.
Acesta din urmă a precizat că îşi doreşte ca primarii cărăşeni să fie la fel de sârguincioşi ca şi în anii trecuţi, şi să depună cât mai multe proiecte pe noul program. „Vechiul PNDR a avut foarte mare priză în Caraş-Severin. Suntem fruntaşi, aş putea spune, la nivel naţional vizavi de proiectele depuse de consiliile locale, pe toate măsurile. (…) Îmi doresc din suflet ca interesul primarilor să fie la fel de mare şi pe PNDR 2020, deşi pe infrastructura de apă şi canal vom avea mai puţine localităţi eligibile, pentru că nu vor îndeplini criteriul de selecţie privind numărul de locuitori (localităţile cu mai puţin de 2.000 de locuitori nu vor putea aceesa fonduri – n.r.). Din păcate, suntem un judeţ îmbătrânit şi, după cum bine ştiţi, tinerii pleacă la oraş, şi pierdem din acest punct de vedere. Dar pe celelalte submăsuri adresate drumurilor agricole şi comunale, ceea ce înseamnă infrastructura mică, cămine, şcoli, biserici şi aşa mai departe, sperăm să ne mobilizăm şi să avem un număr de proiecte cel puţin egal, dacă nu chiar mai mare, decât cel avut pe vechiul PNDR“, a declarat Nicolae Verindeanu.
La rândul său, Iulian Bucătaru a precizat că deşi fondurile adresate mediului rural pentru prima sesiune de finanţare sunt insuficiente, acest lucru nu ar trebui să-i descurajeze pe primari. „Pentru sesiunea în curs vorbim de 303 milioane de euro pentru zona de apă şi apa uzată, 197 de milioane de euro pentru infrastructura rutieră şi, dacă nu mă înşel, de 55 de milioane de euro pentru infrastructura educaţională şi socială. Sumele nu sunt îndestulătoare, dar plecând de la premisa că e de luat, şi nu de dat, cred că toţi primarii ar trebui să încerce să facă câte ceva pentru comunităţile lor“.
Pe de altă parte, directorul AFIR a mai explicat că actualul program vine şi cu noutăţi: „PNDR 2020 aduce investiţii în zona de infrastructură rurală, investiţii pe zona de apă, apă uzată, investiţii care vizează reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de interes local – drumuri comunale, străzi, drumuri vicinale. Nu în ultimul rând, aş preciza investiţiile care vizează edificarea de grădiniţe, creşe şi after-school-uri. Ca şi element de noutate, vorbim şi despre intervenţii, modernizări şi dotări de licee, în situaţia în care acestea există în zona rurală. E adevărat, vorbim doar de anumite licee, cele cu profil resurse naturale şi şcoli profesionale în domeniul agricol. Tot ca şi noutate, vorbim despre investiţiile sau proiectele care vizează restaurarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu de interes local, de clasă B“.
Cele mai harnice primării din Caraş-Severin în accesarea fondurilor europene pe vechiul PNDR sunt Prigor, Berzasca şi Ezeriş.