Exploataţi, dar tăcuţi

Un număr de 27 de persoane au fost identificate doar în 2007 ca fiind victime ale traficului de fiinţe umane. Această „ocupaţie“ a evoluat şi ea odată cu trecerea anilor.

Dacă în 2003 cele mai multe cazuri erau de exploatare sexuală, acum s-a trecut la cea prin muncă sau prin cerşetorie, în funcţie de cerinţele „pieţei“. Iar când spunem „piaţă” ne referim la unele ţări din Uniunea Europenă unde s-au format adevărate reţele care se ocupă cu aşa ceva.

Dintre victimele identificate anul trecut, nici una nu a depus plângere, ele fiind depistate în urma acţiunilor Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Caraş-Severin. Mai mult, din cele 27 de dosare penale întocmite până în momentul de faţă, doar unul a fost soluţionat, doi inculpaţi fiind condamnaţi.

Restul dosarelor sunt încă în cercetare, care se face de cele mai multe ori cu inculpaţii în stare de libertate. Punctul culminant însă este pedeapsa aplicată acestora, în cazul în care sunt găsiţi vinovaţi: între 3 şi 13 ani de închisoare şi între 5 şi 15 ani în cazul unui minor. Oare de ce nu au depus victimele plângere…?

Toate cele menţionate anterior au fost prezentate în cadrul unei întâlniri cu studenţii, organizată de Casa de Cultură a Studenţilor în parteneriat cu Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate.

Tema a fost „Pentru o viaţă frumoasă“, iar invitat special a fost subinspector Delaida Ciocan care le-a vorbit studenţilor despre traficul de persoane. Studenţii s-au arătat la rândul lor foarte interesaţi de subiectul prezentat, au cerut mai multe informaţii despre ceea ce se întâmplă dar au şi manifestat o atitudine deschisă faţă de cele relatate.

Doina Rolea