REŞIŢA – În ultimele zile, Jurnal CS a scris despre faptul că şi magistraţii din instanţele cărăşene au adoptat „Memorandumul privind justiţia“. Practic, acel memorandum este un document ce cuprinde nemulţumirile judecătorilor şi procurorilor din România vizavi de neregulile din Justiţie. Şi este unul dintre puţinele documente de acest gen care nu are în centrul atenţiei doar salarizarea.
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Caraş-Severin, judecătorul Daniela Deteşan, la finele săptămânii trecute a pus la dispoziţia presei acest Memorandum, adoptat şi de magistraţii cărăşeni. Scăderea dramatică a încrederii populaţiei în Justiţie, într-un singur an cu 13%, este prima problemă ridicată de magistraţi. Faptul că, inclusiv în celebrul MCV, justiţia română este redusă doar la lupta anticorupţie este considerat de magistraţi o eroare. Judecătorii nu sunt de acord cu faptul că actul de justiţie s-a mutat „din instanţă în spaţiul public. prin mediatizarea excesivă a dosarelor şi scurgerea de informaţii de la parchete, neurmate de anchete serioase“.
Refuzul actualului Consiliul Superior al Magistraturii de a-și îndeplini efectiv misiunea de garant al independenței justiției, criticile aduse de actori importanți în actul de justiție, inclusiv de DNA, unor hotărâri definitive sau lămurirea interferenței dintre justiție și serviciile de informații sunt, de asemenea, chestiuni punctate în memorandum de către judecători. Nici numirile politice în funcțiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condiţiile improprii desfăşurării muncii din multe instanţe din ţară, cadrul legislativ neclar care încarcă instanţele cu dosare ce nu ar trebui să ajungă acolo nu au fost uitate.
Problemele ridicate sunt multe. Magistraţii cer rezolvarea acestora. Dar mai cer şi „crearea unui corp de poliție judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public și crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO şi respectarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord cu normele europene“.
Garantarea independenței funcționale a procurorului, atât față de Executiv cât și în raport de ierarhia internă este o altă cerinţă din Memorandum. Relația dintre justiție și orice altă putere sau instituție a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze și să publice toate hotărârile acestei instituții care au efect asupra activității procurorilor sau judecătorilor.
Cert este un lucru: dacă magistraţii au răbufnit, situaţia din Justiţia românească nu este deloc roz.