CARANSEBEȘ – Cele 20 de schelete își vor găsi odihna veșnică după ce vor fi înmormântate creștinește conform ritului ortodox.
La invitația lui Adrian Ardeț, managerul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Preasfințitul părinte episcop Lucian a făcut o vizită la situl arheologic din zona bisericii medievale, întrucât în ultima perioadă s-au descoperit osemintele unor persoane care, după primele opinii ale arheologilor ar data din secolele XV-XVI. În urma discuțiilor, cei doi șefi de instituții au căzut de comun acord ca osemintele să fie preluate de Episcopia Caransebeșului, după ce se va face descărcarea arheologică, acestea urmând să fie înhumate după tradiția creștinească în cimitirul Bisericii „Nașterea Sf.Ioan Botezătorul“ din municipiul de pe Timiș și Sebeș. S-a confirmat, de asemenea, faptul că ultimele descoperiri ar certifica ipoteza că în jurul bisericii a existat un cimitir.
Solicitat de Jurnal de Caraș-Severin pentru detalii, consilierul cultural al Episcopiei, arhim.dr. Casian Rușeț a precizat: „Mormintele au fost descoperite pe mai multe straturi, o dovadă în plus că a fost un cimitir destul de vechi. Se pare că săpăturile ulterioare în adâncime scot la suprafață și alte oseminte din alte perioade. Din punctul de vedere al arheologilor, cimitirul s-ar extinde pe o suprafață mai mare, însă decopertarea nu se poate face mai mult decât a fost aprobată pentru descărcarea de sarcini de către proprietarul terenului respectiv (reamintim că proprietarul a vrut să construiască o terasă pe acest loc – n.r.). Faptul că au fost înmormântate persoane cu fața spre răsărit, că poziția lor a fost cu mâinile pe piept, doar la un copilaș a fost găsit un bănuț în palmă, certifică ritul bizantin al înmormântării lor“.
Argumente culturale certifică ritul bizantin
Inclusiv Adrian Ardeț a fost de părere că persoanele respective au fost înmormântate după ritul bizantin, explicația consilierului cultural al Episcopiei fiind aceea că în sec. al XV-lea „prin Conciliul de la Florența s-a hotărât ca cei de rit occidental să fie înmormântați cu fața spre apus ca simbol al orientării lor religioase spre Roma, în timp ce persoanele de rit bizantin au păstrat tradiția înmormântării cu fața spre răsărit, reprezentându-l pe Hristos. Apocalipsa, de asemenea, vorbește despre faptul că Hristos va veni la Judecată dintre Răsărit, drept pentru care persoanele de rit bizantin se înmormântează cu privirea spre răsărit“. Simbolistica înmormântării cu bănuțul în palmă este plata spre vămile văzduhului, iar faptul că în situl arheologic a fost găsit și un copil cu un asemenea bănuț, după tradiția occidentală, a creat alte discuții. „A fost descoperit un singur bănuț și nu se vedea cu exactitate anul când a fost bătută moneda pentru că era oxidată, cu siguranță însă în jurul anul 1500. Era între coastele copilașului, deși inițial a fost în mână, bănuțul a căzut între coaste după ce a putrezit trupul acestuia. Practic a fost singurul obiect de inventar, pe lângă cuie, sicrie, schelete, nu era valoros, ci avea mai mult valoare simbolică. Întrucât în tradiția răsăriteană nu exista acest obicei, există ipoteza ca gestul să fi fost din prea plinul inimii, dintr-un surplus de evlavie, fiindcă doar un bănuț a fost găsit, la acest copilaș, din cele 20 de schelete descoperite într-un loc unde au fost adunate mai multe oase, semn că au fost deranjate. Probabil, când s-au construit zidurile cetății, biserica era în afara cetății, iar după straturile de pământ a fost dărâmată inclusiv biserica medievală, deci implicit cimitirul de lângă“, spune Ardeţ.
Biserică sau mănăstire franciscană?
Un alt argument care certifică ritul bizantin se regăsește în istoria cetății: „În 1695 Caransebeșul a fost recucerit de către austrieci, după ce a fost stăpânit de turci, iar austriecii probabil că au dărâmat biserica pentru că era orientală și au construit biserica romano-catolică din centru care s-a înălțat în anii 1718-1725. Dacă biserica ar fi fost occidentală sau mănăstire franciscană, care ar fi o altă ipoteză, nu ar fi avut nici un interes ca s-o dărâme în 1695 când au cucerit cetatea și să reconstruiască alta. E doar o teorie, nu vrem să supărăm pe nimeni, sunt păreri diferite până la o clarificare a specialiștilor. Din ultimele cercetări, se pare că, biserica ar fi fost construită în trei etape, în prima ar fi fost doar o basilică de 10 m/10 m cu două abside, sacristia și cealaltă parte au fost adăugate ulterior, dar încă se analizează toate aceste aspecte“.
Concluzii din partea Episcopiei Caransebeșului
„Cu privire la scheletele care s-au găsit părerile noastre nu sunt avizate. Un schelet va merge la București pentru a fi cercetat de antropologi, care vor stabili cu exactitate originea acestor persoane, ce boli au avut și tot ce ține de o analiză specializată. În opinia noastră e vorba despre un cimitir în tradiția ortodoxă, cimitirele fiind construite în jurul bisericilor, iar acestea în afara cetății, cum a fost și această biserică. Deci, sunt câteva elemente care explică această afirmație a noastră, concluzii deduse din cultura și istoriografia Caransebeșului, însă nu sunt acreditate, desigur, cum sunt cele ale specialiștilor“ – a adăugat din partea Episcopiei, arhim. Casian Rușeț.
Cu siguranță, analiza profesionistă a arheologilor și a antropologilor de la București, care au la dispoziție și aparatura necesară pentru un studiu atent, va face lumină și va completa informațiile despre istoria medievală a cetății, cu argumente și date noi. Cercetările continuă, specialiști din mai multe țări participând în această perioadă la campania arheologică inițiată de Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș.
Foto: Caransebes Senzational