REŞIŢA – Într-un interviu JCS, Elena Udrea ne-a dezvăluit mai multe despre proiectele finanţate de către MDRT în Caraş-Severin.
Nu de puţine ori, Caraş-Severinul a dat senzaţia că este un judeţ neglijat de către autorităţile centrale, că suntem prea des „uitaţi“ la împărţirea banilor. Din acest motiv, Jurnal CS nu a ratat nici o ocazie de a promova investiţiile în judeţul nostru, indiferent de culoarea politică a celor ce le-au realizat.
Ziarul nostru a amintit în repetate rânduri starea deplorabilă a staţiunii Băile Herculane, dar şi faptul că lucrurile au început să se mişte. În acest an, pentru investiţiile din zonă, pe lângă 7,2 milioane de lei alocaţi de la buget, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului există şi un proiect în valoare de cinci milioane de euro, dorindu-se ca, peste numai cinci ani, staţiunea să-şi recapete gloria de altădată.
Iar aceasta nu este singurul obiectiv din judeţ aflat pe lista Ministerului. Mai multe despre investiţiile MDRT în Caraş-Severin, cum vin aceşti bani şi la ce vor fi folosiţi puteţi afla dintr-un interviu în exclusivitate pentru Jurnal CS cu ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.
JURNAL DE CARAŞ-SEVERIN: Cum stă judeţul Caraş-Severin în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltare regională şi turism şi care sunt cele mai importante proiecte derulate de ministerul condus de dumneavoastră în judeţul nostru?
ELENA UDREA: Cele mai importante proiecte şi investiţii pentru oameni sunt cele care se desfăşoară în localitatea lor şi de care se pot bucura direct. De aceea, pentru noi, toate investiţiile sunt importante. Dacă ar fi să vorbim despre turism, sunt aproape gata proiectele din Semenic – cabana de salvamont, refugiul montan şi centrul pentru informare turistică. Momentan se lucrează la finisaje, iar în câteva luni vor fi inaugurate. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a alocat, de la bugetul de stat, sume importante pentru acest proiect în ultimii pentru că ne-am dorit să finalizăm lucrările cât mai repede. Numai anul trecut am alocat 2,4 milioane de lei, iar anul acesta alte aproape 1,5 milioane de lei, aşa că, iată, acum suntem pe cale să finalizăm un nou proiect important pentru turismul din zonă. Tot din fonduri de la bugetul de stat am derulat şi programul de construcţie de săli de sport. Anul trecut am inaugurat la Reşiţa o sală în valoare de 3,5 milioane de lei şi avem în execuţie altele două, în Băile Herculane şi Glimboaca, investiţii care, împreună, totalizează aproape 6,8 milioane de lei. Tot în Băile Herculane şi tot cu bani din bugetul de stat am realizat investiţia la căminul cultural, reabilitarea lui fiind aproape de finalizare. A fost vorba despre lucrări complexe deoarece, pe lângă înlocuirea instalaţiilor, refacerea pardoselii, a tencuielilor şi realizarea izolării termice, a fost necesară şi construirea unui etaj deasupra sălii de spectacole şi a unor spaţii noi pentru grupurile sanitare. Investiţia a fost una mare, aproape 1,9 milioane de lei. Personal, mă bucur că am putut să realizăm această investiţie şi că, în sfârşit, locuitorii din Băile Herculane vor avea o sală modernă pentru spectacole şi alte activităţi culturale şi artistice.
JCS: Necesarul de locuinţe pentru tineri este foarte mare în judeţul nostru. Cum avansează construcţia de locuinţe ANL în Caraş-Severin?
E.U.: Necesarul de locuinţe pentru tineri este foarte mare în întreaga ţară. Am făcut toate eforturile ca programul ANL să meargă mai departe şi pe vreme de criză tocmai pentru că tinerii au nevoie de sprijin în aceste vremuri grele mai mult decât oricând. Ca să vă răspund la întrebare, prin programul „Locuinţe ANL pentru tineri destinate închirierii“, în anul 2009 am dat în folosinţă în Caraş-Severin 113 apartamente, iar anul trecut 76. În prezent, mai avem în execuţie alte 48 de locuinţe în care tinerii se vor putea muta.
JCS: Şi totuşi, nu sunt suficiente locuinţe pentru a acoperi toate cererile venite din partea tinerilor.
E.U.: Într-adevăr, nu sunt suficiente, şi tocmai din acest motiv Guvernul nu stă cu mâinile încrucişate. S-a pregătit programul „Construcţii de locuinţe cu chirie, realizate prin atragerea capitalului privat“. Potrivit statisticilor, în prezent, în România, sunt peste 100.000 de solicitări pentru închirierea de locuinţe. De la începutul programului ANL şi până în prezent au fost construite aproximativ 28.000, un număr insuficient. Adevărul este că nu sunt bani. Autorităţile publice locale nu au bani pentru aceste investiţii, iar statul, din fondurile de care dispune, nu a putut asigura decât o parte din necesarul de investiţii. În plus, obţinerea creditelor ipotecare pentru cumpărarea de apartamente se face greu. În aceste condiţii, Guvernul a căutat soluţii şi de aici a reieşit programul de construcţii de locuinţe destinate închirierii prin investiţii private, care va fi derulat tot prin ANL. Se urmăreşte atât construirea de blocuri de la zero, pe terenuri ale statului sau ale autorităţilor publice locale, dar şi preluarea unor construcţii nefinalizate, terminarea lor şi includerea în program. Finanţarea proiectării şi construcţiei, precum şi finanţarea operării activelor, se realizează de investitori privaţi, care urmează să-şi recupereze investiţia în timp prin încasarea unor plăţi periodice achitate de stat. În felul acesta vom avea noi locuinţe de închiriat şi vom acoperi o parte din deficitul de pe piaţă. În plus, rezolvăm şi problema clădirilor care sunt construite doar parţial şi a căror lucrări au fost abandonate în prezent din lipsă de bani.
JCS: Ce ne puteţi spune despre Centrul Istoric al staţiunii Băile Herculane?
E.U.: În prezent, avem în lucru nu doar renovarea Centrului Istoric din Herculane, ci şi a întregii infrastructuri a staţiunii. Este depus la minister un proiect pe Programul Operaţional Regional de renovare a 17 străzi, cinci poduri şi a Parcului Central, aici fiind inclus şi Centrul Istoric despre care vorbeaţi. Este un proiect în valoare de cinci milioane de euro, iar în curând vom lansa licitaţia pentru găsirea firmei care va realiza lucrările. Acestea sunt proiecte din fonduri europene, dar am alocat şi fonduri de la bugetul de stat. Vom reabilita astfel Podul de Piatră, Podul de Fontă şi vom realiza îndiguirea malurilor Cernei în zona istorică. Tot de la bugetul de stat am alocat bani pentru transformarea cinematografului din staţiune într-un centru multicultural şi pentru reamenajarea a nouă trasee turistice. Nu în ultimul rând, vom construi aqua-park-ul de pe Platoul Coronini. Numai în 2011, alocarea bugetară pentru aceste lucrări este de 7,2 milioane de lei. Mă bucur să aud că vizita mea de la începutul anului în Herculane dă roade. Am discutat atunci cu proprietarii clădirilor din Centrul Istoric şi i-am făcut să înţeleagă că Băile Herculane vor redeveni o staţiune de talie europeană dar că, pentru aceasta, este nevoie şi de suportul lor. Oamenii au înţeles şi ştiu că există riscul de a fi expropriaţi dacă nu renovează clădirile de patrimoniu. Mă bucură să aflu că o parte dintre ei au început deja lucrările de reabilitare. Pe lângă toate acestea, am inclus deja Băile Herculane în lista primelor zece staţiuni turistice balneare, ceea ce deschide calea spre o serie de facilităţi pentru investitori şi pentru turişti, în principal noi surse de finanţare europeană. Herculane va avea posibilitatea de înfiinţa un centru medical balneo şi de a se înscrie astfel în trendul turismului medical şi de tip spa, care face furori în Occident. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a lansat în luna iulie un protocol alături de Ministerul Sănătăţii, cel al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru promovarea şi dezvoltarea turismului medical, inclusiv a celui balneo, iar staţiunea Băile Herculane va avea numai de câştigat de pe urma acestui demers. Din partea ministerului nostru, după cum vedeţi, există toată voinţa şi sprijinul pentru a transforma Băile Herculane nu doar într-o „Perlă a Banatului“, ci chiar într-o „Perlă a Europei“, aşa cum foarte frumos o denumea Împărăteasa Sissi.
JCS: Cum vedeţi staţiunea peste cinci ani?
E.U.: Peste cinci ani, principalele lucrări de reabilitare vor fi terminate şi se vor vedea rezultatele investiţiilor de astăzi. Staţiunea Băile Herculane va putea fi comparată din nou cu Karlovy Vary, fără nici o diferenţă în ceea ce priveşte infrastructura şi facilităţile.
JCS: Despre ce fel de investiţii prin PNDI vorbim în cazul judeţului Caraş-Severin?
E.U.: Ca să vorbim doar despre investiţiile concrete, pentru care au fost deja demarate proceduri de încredinţare a construcţiilor, avem 13 creşe şi grădiniţe, în valoare totală de 14,6 milioane de lei, şi se vor reabilita aproape 150 de kilometri de drumuri comunale şi judeţene. Vor fi construite creşe şi grădiniţe în Reşiţa, Bozovici, Moldova Nouă, Oraviţa, la Pojejena, ca să dau doar câteva exemple. Vom reuşi să rezolvăm astfel criza de locuri în creşe şi grădiniţe cu care părinţii se confruntă an de an şi pentru care, până acum, nu fusese găsită nici o soluţie.
JCS: Toate acestea sunt investiţii de la bugetul de stat, haideţi să vorbim şi despre investiţiile realizate cu fonduri europene. Care este, pentru judeţul nostru, stadiul absorbţiei fondurilor europene derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului?
E.U.: Judeţul Caraş-Severin a depus la noi la minister 106 proiecte pentru finanţare din fonduri europene. Campion este de departe mediul privat, care a întocmit 55 de proiecte, apoi urmează Primăria Reşiţa, cu 11 proiecte depuse. Bine stă şi oraşul Anina, care a depus şase proiecte, dar şi Băile Herculane şi Moldova Nouă, cu câte patru fiecare. Nevoia de finanţare în România este mai mare decât resursele necesare, fie ele de la bugetul de stat sau din fonduri europene, aşa că nu toate aceste proiecte găsesc finanţare din fonduri POR. Pentru unele dintre ele, aşa cum vă explicam adineauri, am lansat Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Profit de întrebarea dumneavoastră pentru a vă da exemplul ministerului pe care-l conduc – prin Programul Operaţional Regional, avem la dispoziţie de la Uniunea Europeană fonduri de 4,3 miliarde de euro, din care am semnat contracte tot pentru 4,3 miliarde de euro şi am făcut plăţi pentru 900 de milioane de euro. Aceştia sunt bani prin care facem drumuri, reabilităm spitale, şcoli, şi centre ale oraşelor, dezvoltăm turismul. Din banii aduşi în România de la Uniunea Europeană, jumătate au fost aduşi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pe care-l conduc, şi jumătate de toate celelalte ministere la un loc. Suntem primul minister în topul absorbţiei fondurilor europene. Noi vom termina de semnat contracte pentru toţi banii în cursul acestui an pentru ca, după aceea, să ajutăm primăriile şi consiliile judeţene, adică pe beneficiarii acestor proiecte, să aducă efectiv banii în ţară şi să finalizeze proiectele.
JCS: Despre ce investiţii prin Programul Operaţional Regional vorbim în cazul judeţului nostru?
E.U.: În Caraş-Severin s-au contractat până în prezent 22 de proiecte, în valoare totală de aproximativ 172 de milioane de lei, şi urmează a fi contractate alte 11, de peste 44 de milioane de lei. În plus, mai sunt în proces de evaluare alte 20 de proiecte, în valoare totală de peste 146 de milioane de lei. Avem în execuţie lucrări la Campusul de vară al Universităţii „Eftimie Murgu“ din Reşiţa, extinderea Colegiului Economic al Banatului Montan, tot din Reşiţa, apoi extinderea şi reabilitarea Şcolii Generale nr. 1 din Anina. Mai avem în lucru reabilitarea şi modernizarea Azilului de bătrâni din Reşiţa şi a Centrului pentru persoane cu dizabilităţi din Oraviţa, dar şi înfiinţarea unui centru spa în Băile Herculane. De asemenea, avem contractată modernizarea DJ 582 Văliug – Slatina Timiş, o fabrică de ecopellets, dar şi modernizarea şi dotarea a două pensiuni în Băile Herculane.
JCS: De cele mai multe ori, judeţele vecine primesc sume pentru investiţii mai mari decât Caraş-Severin. De ce se întâmplă acest lucru?
E.U.: Cred că este o imagine greşită aceasta că unele judeţe primesc fonduri mai multe sau că acestea ar fi alocate discreţionar. Noi, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, îi tratăm cu aceeaşi deschidere pe toţi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene care ne trec pragul, indiferent de coloratura politică.
JCS: Cât de greu este pentru o femeie să răzbată prin politica românească?
E.U.: Nu este uşor. Lucrez într-o zonă unde misoginismul şi discriminarea de gen se manifestă uneori delirant. Cu cât o femeie este mai puternică în faţa acestor manifestări, cu cât reuşeşte mai mult în ciuda lor, cu atât cresc atacurile la care este supusă. Din păcate, în cazul unei femei, nu se discută activitatea profesională, ci viaţa personală, garderoba, felul în care arată, ceea ce nu se întâmplă în cazul unui bărbat. Dacă s-ar discuta despre ceea ce fac la minister şi dacă ar exista o dezbatere adevărată cu argumente, ar fi ceva constructiv, din care societatea românească ar avea de câştigat. Dar, probabil, în ideea în care o ştire bună nu este o ştire, nimeni nu vorbeşte despre miile de proiecte pe care le derulează ministerul pe care-l conduc. Vorbeam despre misoginism; ştiţi ce este interesant, şi este un lucru despre care nu am mai vorbit până acum? În echipa mea lucrează foarte mulţi bărbaţi, specialişti în domeniile lor de activitate, alături de care am reuşit să construiesc foarte mult. Lucrez eficient alături de bărbaţi, dar promovez ori de câte ori am ocazia şi femeile. Este adevărat însă că o femeie trebuie să muncească mult mai mult ca să reuşească.
JCS: Într-un interviu televizat spuneaţi că există miniştri care nu îşi fac treaba. Cum v-aţi aprecia propria activitate ca ministru?
E.U.: Cred că activitatea mea vorbeşte de la sine. Pe lângă absorbţia fondurilor europene, suntem şi primul minister care a redus cheltuielile cu funcţionarea aparatului administrativ, primul care a făcut restructurări şi care a luat foarte în serios regionalizarea şi a gândit organizarea instituţiilor din subordine în această logică a regionalizării. Mai mult, am făcut ordine în cheltuielile publice, am impus standarde de cost, astfel încât un drum judeţean în Caraş-Severin să coste cât unul din Cluj, am limitat situaţiile care permiteau majorarea valorii unui contract, am prioritizat investiţiile, am introdus caiete-tip de sarcini astfel încât să nu poată fi introduse cerinţe care să favorizeze o firmă sau alta. În ceea ce priveşte turismul, în timpul mandatului meu, pentru prima dată s-a investit în promovarea României ca destinaţie turistică potrivit unei strategii coerente, am realizat un brand naţional turistic şi am făcut investiţii în infrastructură. Acestea sunt lucruri concrete pe care le-am făcut de când sunt ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi ar trebui să vorbească de la sine. Sunt un om al reformelor într-un moment în care ţara are mare nevoie de ele. Statul trebuie modernizat şi eficientizat, societatea are nevoie de un nou imbold, de o nouă energie. Fiecare dintre cei care pot împinge lucrurile înainte în acest moment trebuie să pună umărul. Cred că m-am nimerit la momentul potrivit şi la locul potrivit.
Nina Curiţa