Expoziția cuprinde fotografii cu morile de apă din Banat, printre care se numără şi cele din localităţile: Lăpuşnicu Mare, Rudăria, Bozovici, Gârnic, Pârvova, Globu Rău, Sicheviţa, Vrăniuţ, Răcăşdia, Vrăniuţ, Ilidia, Bogodinţi şi Cornereva.
Expoziția s-a realizat în urma finalizării proiectului transfrontalier „Valea Caraşului şi Valea Nerei – căi de comunicaţii şi artere de civilizaţie“, derulat, timp de 18 luni, între Muzeul Banatului Montan din Reşiţa şi Muzeul din Vârşeţ, Serbia. Urmărind să promoveze patrimoniul cultural comun şi să valorifice istoria comunităților române şi sârbe, ce au locuit de-a lungul râurilor Caraş şi Nera, activitățile desfășurate în cadrul proiectului au avut ca principal rezultat editarea bilingvă (româno-sârbă sau româno-engleză) a mai multor publicații, în paginile cărora au fost valorificate informații arheologice, etnografice şi etnologice.
Omul din spatele aparatului de fotografiat, dr. Dumitru Ţeicu, spunea că preocuparea sa pentru morile de apă este mai veche. „O să pară ciudat de ce eu, ca arheolog, m-am ocupat de istoria morii de apă. Recunosc că este o preocupare mai veche, căci moara are o istorie milenară. În 1957 s-a făcut ultima statistică la nivelul României, iar pe atunci erau 800 de mori cu citură, din care 500 numai în Banat. Acum, sunt mai puţin de 100. Deci, moara şi-a pierdut funcţia economică, iar noi nu ştim să o conservăm, să o transformăm într-un monument istoric“, a declarat Ţeicu, acesta mai precizând că astfel de lucruri nu se întâmplă doar la noi. Singura diferență este aceea că în alte ţări europene autoritățile au ştiut cum să-şi conserve patrimoniul.
„În Franța şi Anglia sunt două societăți internaționale care se ocupă numai de conservarea morilor de apă. La noi, morile, la fel ca întreg patrimoniul cultural, au fost lăsate în grija bunului Dumnezeu. De aceea, în cadrul proiectului – care vorbește şi despre identitatea istorică a Banatului – am fost pe teren împreună cu o echipă de specialiști, printre care şi un arhitect, iar fiecare moară are acum un plan, un releveu“, ne-a declarat Dumitru Ţeicu.
Roxana Bălan Nafiru
Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro