REŞIŢA – Chiar dacă se va cârpi carosabilul, turoperatorii cred că pentru resuscitarea staţiunii Secu ne trebuie tradiţii, relaxare şi agrement.
„Drumul spre Secu are proiectul tehnic realizat zilele trecute, aşteptăm finanţarea, spune Mihai Stepanescu, primarul Reşiţei. Toate lucrările tehnice sunt făcute, măsurători, toate aspectele sunt trecute în studiul de fezabilitate aprobat de Ministerul Dezvoltării şi-n proiectul tehnic. Aşteptăm acum poziţia din Monitorul Oficial care să fie favorabilă Reşiţei cu privire la acest obiectiv. Drumul respectiv n-a fost al Primăriei Reşiţa. L-am primit de la Consiliul Judeţean plin de gropi, dar am considerat că este bine să încercăm să facem ce n-au făcut alţii. Am făcut paşii necesari, acum aşteptăm finanţarea“.
Potrivit şefului administrativului reşiţean, fără refacerea infrastructurii rutiere nu putem vorbi despre turism pe platoul Secu. Totuşi, printr-o recentă rectificare de buget, aleşii urbei au votat tăierea unei sume de 300.000 de lei, din alocarea iniţială pentru reabilitarea drumului de interes local spre staţiunea Secu, banii fiind redirecţionaţi către alimentarea cu apă a cartierului reşiţean Doman.
Potrivit planului iniţial, bugetul local prevedea 50.000 de lei pentru lucrările la drumul spre Secu, fiind primiţi între timp 60.000 de lei de la bugetul de stat, sumă la care s-ar fi adăugat încă 350.000 de lei din bugetul local. După redirecţionarea celor 300.000 de la Secu la Doman, drumul spre zona turistică beneficiază, anul acesta, de cei 50.000 de lei prevăzuţi iniţial în bugetul local, la care s-au mai adăugat 50.000 de lei tot din banii urbei, plus 60.000 de lei din bugetul de stat.
Trebuie precizat faptul că, vara aceasta, zona turistică a făcut obiectul unei dezbateri publice. „Când vin în zona Caraş-Severinului, turiştii găsesc foarte multe locuri de cazare în unele staţiuni. Dar în cazul Secu sau Muntele Semenic, chiar dacă găsesc unul, două, trei hoteluri funcţionale, care le asigură masă şi cazare, în rest nu prea au cu ce să-şi umple timpul. Activitatea de agrement este spre zero, cu excepţia zilelor de iarnă când fac schi sau altceva. În rest, vara nu au ce să facă! De aceea este foarte greu să trăieşti dintr-o pensiune turistică sau dintr-un hotel care funcţionează două, trei luni pe an. Eu, în calitate de administrator al unei agenţii de turism, după zece ani, am constatat că dacă oamenii îşi doresc numai să doarmă şi să mănânce, pot s-o facă la ei acasă. Ei vin pentru tradiţii, vin pentru relaxare, pentru agrement, iar acestea sunt viitorul turismului!“, conchide Gabriela Rasovan.
Cu alte cuvinte, pe lângă reabilitarea drumului, mai sunt mulţi paşi pentru a reînvia turismul în staţiunea Secu. Mai ales că „Şura Ortacilor“, cea care a dat de fapt numele zonei, aşa cum şi-l amintesc reşiţenii, a decăzut atât de mult încât ruinele ei abia se mai întrezăresc printre ramurile copacilor…