REŞIŢA – În ultimii ani, numărul persoanelor cu tulburări mintale a crescut îngrijorător în judeţ. Şi cel al bolnavilor cu hipertensiune arterială este în creştere.
Dănilă Miloş, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Caraş-Severin, a prezentat, în cadrul Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, o analiză asupra dinamicii bolilor cronice în judeţ, realizată la nivelul instituţiei în perioada 2010 – 2017. Datele analizate de specialiştii DSP arată că 145.854 de cărăşeni suferă de o boală cronică, adică un procent de 49%, pe primele locuri situându-se afecţiuni precum hipertensiune arterială (HT), cardiopatii ischemice, urmate îndeaproape de diabetul zaharat.
„Din 2010, de când am început studiul nostru, am constatat o creştere pentru boli precum HT, în 2010 având 36.627 de cazuri iar în 2017 – 51.225. Creşteri am avut şi pe cardiopatii ischemice, cu 21,07%, acest lucru însemnând o creştere de la 21.381 de cazuri în 2010, la 25.887 de bolnavi în 2017. Şi persoanele cu diabet s-au înmulţit, numărul crescând de la 8.219 în 2010, la 10.761 în 2017“, a explicat directorul DSP.
Şi afecţiunile caracteristice preponderent vârstelor înainate, respectiv boli cerebro vasculare şi boli pulmonare cronice obstructive, au înregistrat creşteri importante în ultimii ani. De exemplu, în ceea ce priveşte numărul cărăşenilor suferinzi de bronşită cronică sau astm, acesta a crescut de la 5.104 în 2010, la 7.961 în 2017, în timp ce cel al bolnavilor de inimă, de la 4.731 în 2010, la 8.152 în 2017, acest lucru însemnând un procent de 72,31%.
Îngrijorător este faptul că, din 2010 şi până în prezent, numărul persoanelor cu tulburări mintale a crescut cu 87,70%, de la 4.218 cazuri la 7.917, în cele mai multe situaţii stresul fiind factorul principal. „Insist pe acest subiect pentru că este o creştere alarmantă. Este adevărat că în urmă cu aproape opt ani de zile încă exista acea percepţie generală de a nu merge la medic, acum lucrurile stau ceva mai bine, şi oamenii se îndreaptă spre medicul psiholog, spre psihoterapeut, pentru a ameliora boala. Explicaţiile pentru această creştere pot fi multiple, de la îmbătrânirea populaţiei, până la stresul psihic la care populaţia este supusă din motive preponderent sociale“, a mai declarat Dănilă Miloş.
Şi numărul persoanelor diagnosticate cu epilepsie a crescut în intervalul analizat, de la 1.659 în 2010, la 2.281 în 2017, la fel şi cel al bolnavilor de cancer, de la 2.613 în 2011, la 3.587 în 2017.