REȘIȚA – Recent, Gheorghe Juravle și-a lansat volumele de poezie „Speranță și iubire” și „Călău cu mănuși albe”, editate anul acesta. Evenimentul a fost un bun prilej pentru a-și relansa și primul volum, „Destin”, editat în 2014. Poemele au fost scrise într-o perioadă grea a vieții autorului, depășită cu ajutorul prietenilor și familiei pe care i-a avut alături cu ocazia lansării volumelor de poezie și cărora le mulțumește din suflet.
Destinul l-a adus în părțile noastre pe autorul originar din Bucovina. Aici a lucrat ani buni la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, apoi la Poliția de Frontieră. După care tot destinul l-a dus unde nimeni n-ar vrea să ajungă. „Primul meu volum a apărut în urma întâlnirii a doi bărbați, tată și fiu, care nu s-au văzut timp de 30 de ani. A doilea a fost scris printre oameni privați de libertate care sufereau pentru că cei dragi i-au părăsit. A treia carte cuprinde ideea mea că justiția din România nu-și face datoria cum trebuie. 75% dintre cei care sunt privați de libertate la Timișoara merită să fie acolo. Ceilalți sunt erori judiciare, așa cum am fost și eu”, spune autorul.
Suferința a fost cumplită. Gheorghe Juravle a suferit două infarcturi și a avut un picior în ghips. I-au fost alături adevărații prieteni Liviu Spătaru și Vali Ghiță, familia, cumnații și cumnatele din partea soției. „Tuturor le mulțumesc pentru că nici mama, aflată la o vârstă înaintată, și nici frații mei n-au știut nimic despre ce mi s-a întâmplat până când s-a terminat totul”, a mai spus autorul.
Despre poezia lui Gheorghe Juravle, profesorul Liviu Spătaru a amintit un vechi proverb amerindian: „nu poți avea curcubeu în suflet dacă nu ai avut lacrimi în ochi”. „La 23 de ani, Noica a scris cartea „Mathesis sau bucuriile simple”, structurată pe 13 capitole, în care fiecare capitol este o ideea a sa. Apoi toată viața a dezvoltat acele idei. Aș vrea să cred că la fel se întâmplă și în volumele lui Gheorghe Juravle. În primul său volum, am văzut trăirea autorului cu Divinitatea dovedind că, prin empatia cu Divinitatea, se naște întâia oară. Volumul doi arată evoluția sa în bine iar în al treilea volum demonstrează că este un învingător”, a spus prof. Spătaru.
Poezia este atât de cuprinzătoare încât poate sublima chiar și mizeria. În cazul lui Gheorghe Juravle, sublimează tristețea. Autorul a scris despre tristețe, suferință, familie, speranță, iubire, credință. Pentru Gheorghe Juravle, poezia este o stare de spirit continuă, trăită la modul acut. El devine un învingător doar luptându-se în viață cu credință.