REŞIŢA – Autorităţile îi roagă pe reşiţeni să le deschidă uşa studenţilor veniţi pentru recensământ, promiţând că iniţiativa nu se va lăsa cu pedepse sau majorări de impozite. Nici măcar pentru căpşunari!
De două săptămâni, Reşiţa este scena unui studiu incluzând un altfel de recensământ, dar şi întrebări pentru cetăţeni vizavi de ce şi-ar dori dezvoltat în municipiu. Pentru iniţiativă, Primăria şi-a dat mâna cu Universitatea „Eftimie Murgu“, ai cărei studenţi sunt implicaţi într-o cercetare reală, dincolo de teoria din băncile şcolii. Şi chiar dacă lucrurile merg, în general, bine, există şi reşiţeni care-i tratează urât pe tinerii care doresc să le treacă pragul, lucrurile trecând uneori în sfera abuzului.
Rectorul Andrade Bichescu, împreună cu directorul tehnic Titiana Cătană, de la Primărie, au prezentat rezultatele etapei în sala Senatului universităţii. „Am reuşit să acoperim cam 30% din gospodăriile din municipiul Reşiţa. (…) Dacă ne raportăm la recensământul din 2011, acesta a fost rezultatul final. Noi continuăm cercetarea, sperăm să reuşim în perioada următoare să intensificăm culegerea informaţiilor din teren. În cercetare sunt implicaţi o parte din studenţii celor trei facultăţi“, spune rectorul reşiţean, precizând că studiul este făcut sub coordonarea prof.univ.dr. Gheorghe Popovici. Tinerii au reuşit să treacă pragul a peste 9.000 de gospodării dintr-un total de 30-32.000. În acţiune sunt implicaţi aproape 300 de studenţi, repartizaţi în principal în zonele în care locuiesc.
„Au fost şi unele dificultăţi, spune Andrade Bichescu. Mai există şi apartamente, gospodării unde nu s-a dorit să se răspundă, unde în prima fază poate a fost o reticenţă, o respingere faţă de studenţi, de acţiunea realizată“, însă lucrurile s-au rezolvat. Asta după discuţia cu administraţia blocului, la o ulterioară revenire.
Acesta este motivul pentru care rectorul a ţinut să-i roage pe reşiţeni să fie mai cooperanţi atunci când studenţii se vor întoarce, pentru studiu, întrucât „informaţiile pe care noi le culegem sunt pentru a oferi Primăriei date referitoare la numărul populaţiei din oraş, care este forţa de muncă, care este numărul persoanelor plecate în străinătate şi pe ce perioadă, opinii ale populaţiei referitoare la obiectivele majore de investiţie ale Primăriei. Asta a interesat Primăria, asta încercăm să aflăm! Scopul nu este de a creşte impozitele, de a introduce alte taxe, de a penaliza, de a amenda. Toate informaţiile culese vor fi prelucrate statistic şi atât. Se va întocmi un raport ce va fi pus pe masa Primăriei, în baza acestui raport şi a informaţiilor primite urmând ca Primăria să-şi elaboreze următoarele strategii de dezvoltare a Reşiţei“.
Directorul tehnic Titiana Cătană a precizat că acţiunea nu se derulează după un program fix, pentru ca toţi cetăţenii să poată fi găsiţi, şi că, din câte ştie, un astfel de studiu realizat la nivelul întregii populaţii din localitate este o premieră pentru ţara noastră, „de asta rugăm cetăţenii să coopereze şi le mulţumim“.
Vizavi de derularea recensământului în Reşiţa, primarul Ioan Popa a precizat: „Am vorbit cu cei care se ocupă de studiu. Informaţiile au fost bipolare, am avut şi informaţii pozitive, şi negative. Evident că dacă 95% dintre respondenţi sunt OK şi 5% sunt oameni care-ţi crează probleme – şi vorbim aici până la urmă de adolescenţi, de tineri de 20, 21, 23, 25 de ani –, şi ai feedback-uri negative de la doi, trei reşiţeni, evident că îţi rămân pe retină şi pe unii acest lucru poate să-i şi pună într-o postură defensivă. Dar per total vreau să vă spun că lucrurile sunt totuşi pozitive. Au fost nenumăraţi studenţi care au plecat cu zece chestionare şi au venit şi au spus: vă rugăm, mâine daţi-ne 20, pentru că în cinci ore le-am făcut şi n-am mai avut altele. Am avut studentă care a făcut Cuptoare, Secu şi ne-a rugat să nu mai trimitem pe nimeni în zonă. Îi place foarte mult, oamenii se comportă civilizat şi vrea să facă absolut toate casele din Cuptoare, Secu. Am avut şi informaţii despre studenţi care s-au plâns că au fost primiţi mai puţin civilizat, de oameni care au probleme de comportament în comunitate, şi aici fiecare student are un număr de la Poliţia Locală şi avem numere de la supraveghetori. Vom interveni în momentul în care sunt situaţii de acest gen, pentru că lumea trebuie să înţeleagă că este o acţiune pe care o face municipalitatea, în care ai dreptul să răspunzi sau să nu răspunzi, dar nimic nu-ţi dă dreptul să fii necivilizat. Ar trebui ca aceşti oameni să se gândească în primul rând că această masă de două, trei sute de studenţi pot fi copiii lor, sunt nişte oameni care fac un lucru mai mult sau mai puţin voluntar, principial şi în beneficiul tuturor. (…) Totuşi, dacă e să le iau plus cu minus, sunt mai multe informaţii pozitive“.