REȘIȚA – De ce pustiește Reșița pe zi ce trece și nu doar municipiul reședință de județ, pentru că situația e similară în majoritatea localităților? Răspunsul e la îndemâna oricui, vremurile, desigur. Că de oameni harnici Banatul n-a dus niciodată lipsă, de aceea sunt apreciați în alte țări și pleacă văzând cu ochii, îndură niște ani la străini ca să aibă liniște măcar la bătrânețe.
Alții preferă orașele mari, Timișoara fiind în fruntea listei, unde salariile sunt mai mari. Asta în condițiile în care și orașul de pe Bega suferă de pe urma migrației forței de muncă. Recent, directorul general Zoppas, Carmen Rusmir explica în cadrul unei întâlniri a reprezentanților oamenilor de afaceri la Reșița că fenomenul lipsei forței de muncă s-a generalizat în zonă, doar în multinaționalele din Arad și Timiș fiind disponibile 8000 de joburi. „Nu putem să creștem, nu putem să facem investiții noi, nu putem să aducem produse noi și nici capacități noi de producție pentru că lipsesc oamenii. Nu avem o problemă de finanțare, nici cu utilajele, nici cu halele, ci doar cu cel care trebuie să apese pe buton, să facă să funcționeze robotul sau utilajul“ a spus ea. Deci, chiar dacă ne fac curte investitorii, „imobilismul și lipsa de răspuns concret“ îi alungă.
Pe de altă parte, observăm că o serie de instituții anunță posturi scoase la concurs, puțini sunt însă cei care le și ocupă. AJOFM-ul afișează cu regularitate joburile disponibile în județ, în perioada estivală turismul având cea mai mare nevoie de oameni. Unde sunt? O bucătăreasă apreciată consideră că e mai cotată în Germania, unde câștigă mult mai mult decât acasă, tot în turism. De ce să gătească la pensiunile cărășene? Chiar dacă șomajul a înregistrat o scădere la nivel național, în Caraș-Severin rata fiind de 2,07 %, în scădere cu 0,02 pp față de luna precedentă, potrivit comunicatului de presă de pe site-ul oficial, cei 2436 de oameni fără job, din care 767 indemnizați, beneficiari ai Legii 416/2001, nu se aruncă ușor la cele 117 oferte de muncă puse la dispoziție prin agenție. La Anina, Bocșa, Băile Herculane, Caransebeș, Moldova Nouă și Reșița se caută oameni pentru diverse munci, de la electricieni, zidari, vânzători, gropar, mecanici, lăcătuși, ingineri, șoferi, spălători, manipulanți, lucrători comerciali, îngrijitori spații verzi, dar și alte meserii, până la șefi de secții și referenți. Pentru toate aceste munci, mulți cochetează însă cu străinătatea, unde plata e mai generoasă. E adevărat, au ieșit din evidențele AJOFM un număr de 515 persoane, dar au intrat în sistem alte 501 și doar 343 s-au angajat. Cât privește raportul femei – bărbați, la finele lunii iunie rata șomajului feminin era de 1,70%, iar cel masculin de 1,15%.
Dacă cei plecați din județ, adică 17.981 de persoane apte de muncă s-ar întoarce acasă, nefiind disponibile decât 117 locuri de muncă, scriptic, unde ar munci? Ar reveni oamenii de afaceri să investească la Reșița, în județul Caraș-Severin? I-ar angaja aceștia pe toți? Pentru că acolo se află oamenii de care au nevoie pentru a-și dezvolta afacerile, în străinătățuri. De aceea pare pustie Reșița, depopularea fiind consecința migrației forței de muncă spre alte zări și țări. Dacă odinioară aveam de-a face cu migrația populației rurale spre zonele și orașele industrializate, un loc de muncă la „făbrică“ schimbând destine, vremurile ne duc tot mai departe…tot mai departe…