REŞIŢA – Europarlamentarii României au fost aleşi cu precădere de reşiţenii cu vârsta peste 30 de ani.
Motivul pentru care majoritatea tinerilor au preferat să stea acasă sau să „bată” străzile oraşului ocolind secţiile de votare a fost acela al neîncrederii faţă de candidaţi, dar şi pesimismul faţă de un viitor mai bun.
„Nu m-am dus încă la vot şi nici nu cred că mă voi duce până diseară. Ştiu că aşa este normal şi că e dreptul nostru să alegem pe cine vrem să ne reprezinte şi în Parlamentul European şi oriunde, dar faptul că atunci când ajung acolo sus uită de toate promisiunile mă face să mă simt mai descurajată ştiind că i-am votat şi eu. Aşa dacă nu mă duc, mă gândesc că nu este în totalitate şi vina mea pentru greutăţile pe care le tragem zi de zi. Vina mea este doar că nu m-am dus să votez dar măcar ştiu că nu am influenţat alegerea finală”, ne-a mărturisit Valeria Anca, în vârstă de 27 de ani. Nici Alin Vlad Marin nu s-a prezentat la vot. Motivul invocat de reşiţeanul de 21 de ani este acela că are lucruri mai importante de făcut decât să-i „binecuvânteze” pe cei care vor ajunge în Parlamentul European cu ajutorul votului său.
„Nu vreau să mă duc. Eu mă chinui să trăiesc cu un salariu minim, fiind tânăr şi fără vechime în muncă, iar cei pe care îi votăm se duc unde se duc şi trăiesc regeşte pe banii noştri fără să îndeplinească nici măcar una din promisiunile făcute”. Cu toate acestea, tinerii nu au lipsit cu desăvârşire de la vot. Andreea Vlad, de 24 de ani, ne-a declarat că opţiunea fiecărui cetăţean este importantă chiar dacă aleşii nu fac întotdeauna ce promit.
„Este mai bine să votăm indiferent de rezultat. Mai bine să alegem noi decât să se aleagă ei. În perioada comunistă voturile erau măsluite iar majoritatea oamenilor erau împiedicaţi să voteze. Românii se plângeau, în tăcere, de Ceauşescu dar tot el ieşea preşedinte. Consider că prin exprimarea votului ne exprimăm dorinţa de a avea o opine în legătură cu cei care ne reprezintă ţara, în cazul de faţă”.
Lavinia Predescu