Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Şi am scăpat ieftin, după cum ne linişteşte primarul Ioan Popa. Printre „economii“ se numără şi faptul că n-au mai venit cei de la Uriah Heep, costurile cu artiştii reducându-se de la 450.000 la 260.000 de euro!

Concluzia, după Reşiţa Custom Festival, este că în sfârşit Cetatea de foc a ajuns pe harta festivalurilor din România. Nume noi, mai sonore se anunţă pentru următoarele ediţii, Primăria urmând să-şi retragă umărul treptat, iar evenimentul să devină eminamente privat. Dar, per ansamblu, primarul Ioan Popa se declară mulţumit. O spune parcă având un gust amar, asemănător profeţilor, declarându-se mai apreciat şi iubit în afara urbei decât în propria-i cetate…

„După Custom, încă se adună date, dar pot să vă spun câteva lucruri, povesteşte edilul. În primul rând, a fost o mediatizare foarte, foarte bună a festivalului. Acesta a fost lucrul pe care eu l-am urmărit de fapt, să punem Reşiţa pe harta festivalurilor din România. Asta s-a şi întâmplat, şi sunt mulţumit de acest aspect. Am avut între 3.500 şi 4.000 de spectatori în fiecare seară, şi asta ne-a dus într-o situaţie în care suntem cu costurile aproape pe zero. Şi aici aş vrea să profit de ocazie ca să disipăm anumite nedumeriri, neclarităţi, pe care le-am mai auzit aşa, din mass media, din social media, în ultimele zile“.

Primarul a ţinut să explice: „Deci, acest festival a fost organizat într-un parteneriat public-privat, între Primăria Reşiţa şi o agenţie care se ocupă cu acest gen de evenimente, GNB, şi în care agenţia şi-a asumat toate costurile de artişti, care, după renunţarea lui Uriah Heep, s-au cifrat undeva la 260.000 de euro, şi Primăria Reşiţa şi-a asumat costurile de «accommodation», cum ar veni. Adică transferul de la aeroport la hotel, de la hotel la scenă, mâncare şi aşa mai departe, pentru artişti, şi în plus infrastructura necesară, adică generatoare de curent, închirierea lor, combustibil, realizarea scărilor, zonă de incintă, căi de acces şi aşa mai departe. Scenotehnica, la fel, am suportat-o noi. Până la urmă, acea faimoasă sumă care se tot vehiculează şi o tot văd prin presă, de 800.000 de euro, n-a fost 800.000, a fost vreo 500.000. Şi n-a fost a Primăriei Reşiţa, pentru că jumătate şi-a asumat-o agenţia. Ca-n bancul cu Radio Erevan: dacă i s-a furat maşina, n-a fost maşină, a fost cal; nu i s-a dat, i s-a luat. Una peste alta, eu sunt foarte mulţumit de ce s-a întâmplat, sunt foarte mulţumit de reacţiile pe care le am din exteriorul Reşiţei. Şi, de obicei, în ultimii doi ani mi s-a întâmplat acest lucru, să am mult mai multe reacţii pozitive din afara oraşului decât din oraş, lucru cu care m-am obişnuit“.

Aşa cum spune primarul Ioan Popa, acordul de colaborare încheiat între municipalitate şi GNB, aprobat de Consiliul Local Reşiţa (HCL 14/2019), pune în sarcina agenţiei costurile cu artiştii. Însă ele se întorc la Primărie ca obligaţie, pentru că din încasări, agenţiei îi revin 450.000 de euro pentru contractele cu artiştii şi alţi 50.000 cu titlu de comision. În plus, în cazul în care încasările din bilete nu acoperă aceste sume, autorităţii locale îi revine sarcina să le acopere…

Aşa cum preciza consilierul local Hadrian Popescu, membru în comisia de organizare a Reşiţa Custom Festival, banii nu vor fi luaţi de la drumuri sau de la investiţii, ci vor avea ca sursă tot încasările din festival, cum ar fi chiriile pentru spaţii comerciale, sponsorizări, publicitate, drepturi de televiziune etc.

„Cu siguranţă vom avea festival şi în 2020, ne-a asigurat edilul. Oamenii de la agenţia GNB, cei doi parteneri – unul e din Chişinău şi unul din Franţa – au fost pe locaţie, au fost extraordinar de încântaţi de ce au găsit acolo, de modul în care ne-am organizat şi avem promisiunea lor că la anul vom aduce nume şi mai sonore decât anul acesta şi vom creşte. Lucru pe care eu de fapt îl urmăresc. Dacă vă amintiţi, la Cluj, Untold-ul a plecat la fel, în primii doi ani, cu implicare mai mare din partea Primăriei. După care Primăria s-a retras şi la ora asta festivalul este unul totalmente privat. De fapt, ăsta-i task-ul (sarcina – n.r.). Eu ca instituţiei publică, UAT sau ca primărie de oraş sunt un mijlocitor şi încerc să creez posibilitatea de a dezvolta diverse activităţi. Şi dorinţa mea este ca în doi, trei ani noi să ne retragem complet din această poveste şi ea să fie una de succes“.

Antoniu Mocanu