REŞIŢA – În baza raportărilor efectivelor de vânătoare din cele peste 70 de fonduri cinegetice din județ, a fost solicitată şi cota de recoltă pentru anul 2015. Organizaţiile ecologice, în frunte cu WWF România, contestă cifrele prezentate şi, ca atare, cota de recoltă de 30 de cerbi, 203 căpriori, opt urşi, 29 de lupi, un râs şi 31 de pisici sălbatice aprobată pentru acest an.
Activiştii în ecologie acuză date neverosimile prezentate de instituţiile care monitorizează activităţile cinegetice.
Organizaţia WWF, prin reprezentanţii ei din Reşiţa, a prezentat recent o situaţie privind situaţia ariilor protejate din punctul de vedere al exploatării resurselor naturale. Din suprafaţa totală de 287.896 hectare cuprinse în parcurile naţionale şi cel natural de pe raza judeţului, 175.011 hectare sunt arii protejate. În ceea ce priveşte fondul forestier administrat de Direcţia Silvică Reşiţa, circa 10% din cele 324.404 hectare sunt zone de conservare specială, unde nu se execută niciun fel de lucrări. Datele WWF arată însă că, pe parcursul anului trecut, au avut loc tăieri ilegale de 2.356 metri cubi, adică circa 0,3% din posibilitatea de recoltă anuală. În județ sunt 76 de fonduri de vânătoare, din a căror suprafaţă „zona de linişte“ a faunei cinegetice reprezintă 10%.
„Evaluările efectivelor de anul trecut puse la dispoziţie de instituţiile care au ca responsabilitate monitorizarea fondului cinegetic arată că în aceste fonduri de vânătoare s-ar afla 1.028 cerbi, 5.766 căpriori, 169 exemplare de capră neagră, 740 jderi de copac, 624 jderi de piatră, 120 de urşi, 230 de lupi, 88 de râşi şi 300 de pisici sălbatice. Nu comentăm cotele de recoltă solicitate de gestionari decât prin prisma efectivelor amintite. Dacă aceste cifre ar fi adevărate, am putea observa căpriori şi alte exemplare de vânat la orice ieşire în natură. Or, acest lucru nu se întâmplă“, au explicat reprezentanţii WWF.
Problemele identificate de organizaţie sunt legate de modul în care se administrează fondul forestier pe termen lung, abandonarea resturilor lemnoase în albiile râurilor, distrugerea căilor de acces pe traseele turistice, lipsa planificării strategice și a viziunii unitare în domeniul protecției mediului și a turismului în zona Carpaților de sud-vest. „În ceea ce priveşte vânătoarea, modul de realizare a evaluărilor de efective este făcut prin estimări nerealiste. Agenţia pentru Protecţia Mediului efectuează evaluări pentru urs, râs, pisică sălbatică şi lup, iar restul speciilor sunt evaluate de fondurile de vânătoare, oferind cifre neconforme cu realitatea. Sunt multe feluri de administrație pentru fondurile de vânătoare, ceea ce duce la lipsa de resurse materiale pentru administrarea fondurilor“, au mai precizat activiştii WWF.