Reactualizat la:

Cu Pavel Susara despre banateni si arta

Cu Pavel Susara despre banateni si arta
Scris de Alexandra Gorghiu - REȘIȚA – Aflat pentru câteva zile într-o vizită privată în Caraș-Severin, criticul de artă Pavel Șușară, specializat în istoria artei, a acordat un interviu amplu ziarului nostru, cu acest prilej creionând în fugă un portret al bănățeanului clasic, în particular, din Valea Almăjului. De asemenea, el a vorbit despre vocație, profesionism și amatorism în artă, explicând că în România dihotomia amator-profesionist s-a compromis.

Rectifica

Portretul bănățeanului clasic cu Pavel Șușară

Născut în localitatea Bănia, reputatul critic de artă, specializat în artă contemporană, a intrat în cel de-al 65-lea an de viață, fiind cercetător de istorie a artei în cadrul Institutului de Istoria Artei, de pe lângă Academia Română, președinte al Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România. Poet și publicist, el a publicat numeroase cărți de poezie și proză, precum și albume monografice. În interviul acordat Jurnal CS el a realizat un scurt portret al bănățeanului clasic:

JCS: Redactorul-şef al cotidianului nostru, Nina Curița, almăjancă la fel ca dumneavoastră, susţine că voi, almăjenii, sunteţi cei mai frumoşi, deştepţi şi modeşti dintre cărăşeni. Aşa e?

Pavel Șușară: Almăjenii mai sunt într-un fel. Paradoxali. Asta n-a fost inventariată până acum. Sunt paradoxali într-un mod foarte subtil. Au o ființă dublă, o natură dublă. La prima vedere par așezați, gospodari, la locul lor, sunt chiar riguroși în ceea ce privește organizarea familiei. Au un fel de planning familial, fără să știe, fac copil și fată, ca să nu-și înstrăineze averea. Ce pleacă cu fata se întoarce cu nora. La lumina zilei, priviți de departe sunt un fel de geometrici, un fel de ingineri cartografi. Știu foarte bine să-și parceleze pământul, știu cum să-și pună culturile, cum să-și îngrijească livezile ș.a.m.d. Deci asta ar fi natura lor diurnă, cea care le-a dus faima, inclusiv deviza „Banatu-i fruncea“ sau ideea că „bănățeanul nu pleacă departe de casă“, că el e stabil, almăjanul are toate datele unui personaj împlinit. Partea paradoxală intervine când i se cercetează puțin partea nocturnă, partea nevăzută, partea lunară a almăjanului, iar aici lucrurile sunt foarte complicate. Capacitatea lui de a fabula, de a imagina, are un imaginar de-a dreptul prodigios. Aproape că nu există almăjan, prin asta înțelegând și zona mai largă a Banatului de Munte, nu neapărat strict Valea Almăjului, convins că într-un anumit moment al vieții lui va descoperi o comoară îngropată de cine știe ce lotri sau dezertori din armata cezaro-crăiască, care au trecut în partea asta, fie dinspre unguri, fie dinspre sârbi, îngropându-și banii adunați cu mai multă sau mai puțină legitimitate (de multe ori banii erau marcați de crime sau sacrificii umane). Bănățeanul almăjan e convins că în proximitatea lui se găsește comoara. Sunt anumite zile în an când, de Sânziene, de pildă, aurul îngropat se spală și ies flăcările deasupra locului unde a fost îngropată comoara. E semnul cel mai limpede că accesul la comoară e posibil. Pe de altă parte, bănățeanul de munte, almăjanul are o teribilă capacitate de comunicare cu lumea de dincolo. Spiritele nocturne, strigoii, moronii, cei dispăruți într-un fel sau altul mai puțin obișnuit, sunt parteneri obligatorii pentru cei care umblă nopțile sau pentru cei care rămân singuri. Nu am găsit în nici o altă parte a țării, o capacitate de a desena lumi nocturne și lumi spirituale și lumi utopice, mai bine definite decât în această zonă. Eu am crescut într-o așteptare continuă de tipul ăsta, am scrutat nenumărate coame de deal, am umblat pe sub pietre, am ciulit urechile noaptea, să observ dacă se-aud foșnete, nu pentru că aș fi descoperit eu lucrurile astea, ci pentru că mi-au fost sugerate, mi-au fost induse, Toți cei din jurul meu aveau așteptarea de a găsi o comoară și aveau experiențe deja consumate cu spiritele nocturne. Această diferență între zi și noapte, acest salt în viața nocturnă care eliberează imaginația până dincolo de orice graniță și reintrarea diurnă în pielea gospodarului impecabil, mi se pare mie a fi o definiție extraordinar de interesantă pentru acest tip uman. Nu degeaba Lucian Blaga a identificat în stilistica bănățeană o dimensiune barocă. El vorbește despre barocul bănățean, dar eu aș merge chiar mai departe de limitarea stilisticii la baroc și aș duce-o de-a dreptul în expresionism sau într-un romantism gotic, într-o formă de experiență paroxistică, pentru că e una să faci turlele bisericii cu câțiva bulbi care să vibreze aerul, să anime spațiul și e alta să te confrunți cu spiritele nopții, cu duhurile morților, cu forțe mai mult sau mai puțin malefice, dezlănțuite pe întuneric. Între-o descriere din fugă, aici aș așeza portretul bănățeanului clasic. Nu știu în ce măsură el și-a mai păstrat resurse pentru viața nocturnă, dacă nu și-o consumă cumva în baruri, crâșme, discoteci, dar cel tradițional, cel fondator intra în această paradigmă dihotomică, diurn-nocturn, ordine, imaginar, realitate pragmatică și vis fără limite.

JCS: Ce mai reprezintă Almăjul pentru dumneavoastră, vă este dor de acel colţ de rai, acel inefabil „Acasă“ care înseamnă ținutul natal?

Pavel Șușară: Da! Oare cum să nu te bântuie locurile care ți-au dat primele impulsuri?! Dar, cu timpul, te obișnuiești cu gândul că le porți cu tine, că spiritul unui loc nu este strict legat de locul respectiv, că el poate fi ambulatoriu și că, de fapt, cel care și-a fixat în conștiință anumite evenimente, anumite date ale unui loc, poartă cu sine, prin aceste date ale conștiinței și locul, prin elementele lui definitorii.

Foto: Facebook Pavel Șușară



Comentarii 0

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase
Mai multe stiri din categoria CAON Stirile judetului Caras-Severin
Siderurgic – arta, omagiu, lectie
REȘIȚA - Vineri seara, Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa a găzduit expoziţia de fotografie [...] mai multe »
Festivalul doinelor Traian Barbu
MARGA - Cea de-a VI-a ediţie se va desfăşura sâmbătă, 17 noiembrie, la Marga, la eveniment fiind anunţaţi [...] mai multe »
Borcean: In cinci ani am putea avea un spital nou!
CARANSEBEŞ - Municipalitatea continuă demersurile pentru a avea o nouă unitate spitalicească. mai multe »
Batranii de la azilul din Anina lasati in frig
ANINA - Primarul Gheorghe Românu se arată indignat de gestul celor de la Garda Forestieră Timişoara, care au întors [...] mai multe »
Resita, centru de excelenta in invatamantul tehnic
REŞIŢA - Începând cu anul şcolar 2019-2020, Primăria Reşiţa şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin [...] mai multe »
Record la alcool, tras pe dreapta
ANINA - „Polițiștii din Anina au avut motive de uimire atunci când au văzut rezultatul testării cu aparatul [...] mai multe »
NASA, cu ochii pe liceeni de la Diaconovici-Tietz
REŞIŢA - Tinerii reșițeni s-au calificat în semifinala Concursului Internaţional de Robotică organizat de MIT şi [...] mai multe »
Cu 150 de euro si-a cumparat al doilea dosar penal
CARAŞ-SEVERIN - Un bărbat s-a trezit pus sub măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile după ce, [...] mai multe »
Victor Ioan şi Siderurgic
REŞIŢA - După ce a expus în această toamnă la Bucureşti şi la Hunedoara, Victor Ioan aduce expoziţia [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro

Autentificati-va pe CAON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CAON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou