REŞIŢA – Guvernul a cerut acordul FMI pentru amânarea introducerii sistemului de coplată în sănătate.Introducerea acestui sistem constituie unul dintre angajamentele Guvernului introdus încă de anul trecut în acordul de împrumut convenit cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
În acest sens, la începutul lunii, Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern care stabileşte că asiguraţii vor achita coplata pentru serviciile medicale spitaliceşti acordate atât prin spitalizare de zi, cât şi continuă, prevăzute în pachetul de servicii medicale de bază şi în pachetul facultativ în asistenţa medicală spitalicească, cu excepţia serviciilor medicale spitaliceşti acordate în secţiile/compartimentele de îngrijiri paliative, a internărilor obligatorii pentru bolnavii psihici din anumite categorii.
Astfel, o zi de spitalizare ar urma să coste între 30 şi 60 de lei, în funcţie de categoria spitalului, iar pentru o consultaţie preţul va fi cuprins între 4 şi 7 lei. Evident, serviciile medicale de specialitate au preţuri pe măsură: RMN nativ – 150 de lei, RMN cu substanţă de contrast – 250 de lei, CT nativ – 100 lei, CT cu substanţă de contrast – 150 de lei, angiografie – 80 de lei. Există şi categorii scutite, Executivul angajându-se însă ca ponderea lor să nu depăşească 40% dintre pacienţi. Scapă de coplată copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii între 18 ani şi 26 de ani (dacă sunt elevi, absolvenţi de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni), ucenicii sau studenţii (dacă nu realizează venituri din muncă), bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii (pentru serviciile medicale aferente bolii de bază respectivei afecţiuni şi doar dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse), pensionarii (cu venituri numai din pensii de până la 740 lei/lună), toate femeile însărcinate şi lăuzele (pentru servicii medicale legate de evoluţia sarcinii), iar cele care nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară, pentru toate serviciile medicale.
„În opinia mea personală, sistemul funcţionează şi în medicină ca în orice tranzacţie economică: serviciile au un anumit cost. Diferenţa dintre costul real şi cel achitat de sistem trebuie plătită de cineva. Compensarea plăţilor se face peste tot în Europa şi nu ar fi rău să existe o contribuţie din partea pacientului, modică, pentru că disciplinează. Să fie ca un clopoţel de alarmă, ca un simbol pentru costurile reale“, a precizat dr. Dragoş Luca, directorul DSP Caraş-Severin.
Flavius Rotariu