Reactualizat la:

Comoara de la Maciova ramane ingropata

Comoara de la Maciova ramane ingropata
Scris de Adi Crânganu - MACIOVA – Din loc în loc, tavanul se înălţa până la cer, şi lateral am văzut galeriile fosile, în care nu mai curge apa. Tabăra speologică din zona carstică Peştere – Maciova – Căvăran arată exact aşa cum te-ai aştepta să arate un loc care găzduieşte o astfel de acţiune, aşa că ne-a fost foarte uşor s-o găsim.

Rectifica

De la Maciova, am luat-o pe drumul forestier care duce sus, la pădure, iar după vreun kilometru de hurducăieli am început să fim mai atenţi la ce se întâmplă în jurul nostru. Eu în partea dreaptă, iar Daniel Boambeş, primarul comunei Constantin Daicoviciu şi „pilotul” maşinii de raliu, în stânga drumului. În jur, îmi închipui că aşa trebuie să fi arătat natura în primele zile ale Creaţiei divine – cu totul şi cu totul sălbatică, într-o linişte de început de lume care-ţi răsuna, adânc, în urechi.

Lângă o masă de camping, pe scaune stăteau Iosif Morac, Radu Puşcaş, Adriana Naicu, Tiberiu Trif, Anca Daescu, Karina Wolf şi Ovidiu Ulucian. Cei mai mulţi sunt membri ai Asociaţiei Speologice Prusik din Timişoara şi au venit în tabără în urmă cu o săptămână, dar acum sunt puţini, fiindcă au fost zile, mai ales în week-end, când au venit aici şi 20 de speologi, unii chiar de la Bucureşti.

pestera2

Vrem să mergem la Peştera cu Ţug. La început, drumul, despre care ni s-a spus că avea să dureze vreo trei sferturi de oră, n-a fost tocmai rău, adică era şi orizontal, şi uscat. Cu timpul, cizmele ni s-au afundat tot mai tare în noroi, iar mie, cel puţin, panta mi se părea că o să mă ducă direct pe Everest, aşa că mi-am promis solemn să reduc substanţial ţigările şi să mă ridic, de-acum, mult mai des de pe scaunul de la birou. În stânga noastră, de-a lungul pârâului, abia desluşim un zid de sprijin acoperit de muşchi verzi şi tragem concluzia că a fost construit cel puţin pe timpul Imperiului Austro-Ungar.

Micul nostru grup expediţionar înaintează însă voiniceşte, prin noroiul care cel puţin mie mi se pare că ne-a ajuns până la urechi. Probabil că disperarea mi se citea pe faţă, fiindcă, domolind puţin ritmul, Tibi începe să spună povestea Peşterii cu Ţug, scrisă chiar de el. „Anul trecut, pe 8 februarie, am făcut o explorare de exterior. Era zăpadă şi am coborât în vale, unde am văzut o adâncitură. M-am apropiat, am văzut că e vorba de o gaură şi am intrat. A fost o întâmplare. I-am pus numele de Ponorul cu Ţug fiindcă la intrare e curent, iarna trage aerul în interior, iar vara suflă cu răcoare afară. Atunci, la început, am încercat să intru, am băgat picioarele până la genunchi, apoi am venit din nou cu o maşină de spart piatra şi am lărgit gaura, după care am intrat. Anul ăsta am venit cu colegii s-o cartografiem. Sunt foarte multe formaţiuni frumoase acolo, dar se ajunge destul de greu la ele”.

pestera1

Peste câteva ore, dar nu cred că e cazul să se ia cineva după aproximările mele, undeva în stânga, printre tufe, am zărit o deschizătură în stâncă. Ne aflam într-una dintre cele 26 de peşteri din zonă, cu o lungime estimată de aproximativ 2 kilometri. Mi se spusese ceva de un curs subteran de apă, şi iată-l la picioarele mele, spălându-mi noroiul de pe cizme. Înaintăm cu grijă. Peştera şerpuieşte, senzaţia dată de meandrele săpate în marno-calcare, dacă ţineam eu bine minte spusele lui Radu. Din loc în loc, broboane de sudoare curgeau de pe frunţile pereţilor, iar dantela stalactitelor m-a lăsat de câteva ori cu gura căscată. Din loc în loc, tavanul se înălţa până la cer, şi lateral am văzut galeriile fosile, în care nu mai curge apa. Într-un colţ am zărit şi grămăjoara de oase de Urs de Peşteră, Ursus Spelaeus, animal care a trăit acum 20.000 de ani prin părţile noastre, o mostră fiind ridicată pentru studiu de un paleontolog chiar cu o zi înainte de vizita noastră. Peştera, aşa cum fuseserăm puşi în temă, se termina printr-un sifon explorat, sau „plonjat” de Tibi, care însă se înfunda, fiind colmatat cu pietriş şi nisip.

Intenţionat am lăsat pentru la urmă „comoara” din Ponorul cu Ţug, o formaţiune din „calcit destul de curat”, căreia Dani Boambeş i-a spus „Moş Crăciun”, Tibi a botezat-o „Conopida”, iar eu am ridicat-o la rangul de „Rochia albă de mireasă”.

pestera3

În tabără, Radu îmi povesteşte de ce se află, de fapt, pe Valea Maciovei: explorarea şi cartarea Ponorului cu Ţug şi a Peşterii Zânelor, descoperită şi botezată astfel de Tibi, în urmă cu trei ani, lângă satul Peştere. Îmi vorbeşte mai mult despre a doua, fiindcă pe prima am văzut-o. Până nu demult, cu cele 15 sifoane ale ei, a fost unică în România, şi a fost detronată de o peşteră cu 18 sifoane, descoperită recent tot în Caraş-Severin, în zona Cărbunari – Cheile Nerei. Îmi pune pe laptop şi un filmuleţ cu ea, care face ţigara să se consume singură în scrumieră. O sting când pe ecran apare cea mai lungă stalactită din România, nu mai groasă decât un deget, care măsoară 128 de centimetri, e albă şi translucidă, stă între câteva zeci de surori agăţate de tavan şi pare teleportată dintr-o altă lume, mai bună şi mai frumoasă decât a noastră.



Comentarii 0

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase
Mai multe stiri din categoria CAON Stirile judetului Caras-Severin
Chiar daca n-avem, tremuram de frica pestei
REŞIŢA - Tulpina africană e tot mai aproape de porţile Caraş-Severinului. Sau cel puţin aşa susţin oficialii [...] mai multe »
Ziua Banatului? Sa ne traiasca, La multi ani!
CARAȘ-SEVERIN - Ziua de 21 iulie 1718 este considerată una dintre cele mai importante pentru istoria Banatului. Asta [...] mai multe »
Aparitie rara in padurile carasene
CARAȘ-SEVERIN - Imagini cu un exemplar de capră neagră au fost date recent publicității de Asociația Wild [...] mai multe »
Sapte zile de teatru la Oravita 201/100
ORAVIŢA - Începând cu acest weekend, oraşul cu patină imperială va găzdui un festival de teatru, care va deveni [...] mai multe »
Bomba de aruncator, gasita pe Bulevardul Republicii
REŞIŢA - Descoperirea a fost făcută de muncitorii care lucrau la modernizarea infrastructurii de apă de pe artera [...] mai multe »
Sefii, chemati la desteptare, inaintea supei
REŞIŢA - Matei Lupu, prefectul judeţului, nu a ratat ocazia de a le atrage din nou atenţia şefilor instituţiilor [...] mai multe »
O sa aveti apa cand o sa vrea Popa!
REŞIŢA - Cine şi-a investit economiile sau banii de afaceri în terenuri pe la Kilometrul 7 sau 8 are parte de o [...] mai multe »
Marius Balean, director al Directiei de Tineret si Sport
CARAŞ-SEVERIN - Fostul director al Gărzii de Mediu Caraş-Severin, Marius Bălean, a fost numit, prin Ordin al [...] mai multe »
Telescaunul Valsanu, autorizat cu acte in regula
MUNTELE MIC - Anunțul a fost făcut joi de omul de afaceri Romeo Dunca, după inspecția CNCIR și ISCIR pe Muntele [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro

Autentificati-va pe CAON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CAON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou