BOCȘA – De câțiva ani, Mircea Freisz poate fi întâlnit și la târgurile organizate la Reșița, cu un stand plin de borcane și borcănașe, tot felul de produse preparate din ciupercile de fag pe care le cultivă.
Zacuscă, sos, salată, sunt apetisante și au un gust caracteristic ce le personalizează, mai pe scurt, sunt delicioase încât ai impresia că ai dat năvală în cămara bunicii, te așezi pe unde apuci și înfuleci de zor fără să te poți opri. Nu degeaba i s-a dus vestea, produsele sale fiind apreciate deopotrivă de ai noștri și de străini.
„Mă ocup de 12 ani cu aceste produse tradiționale – ne-a povestit producătorul, unul chiar, cu care pot să fiu remarcat. Este vorba despre salata de bureți de la Gărâna, cea pe care o făcea doamna Clara la vechea pensiune „La Răscruce“. E o salată tradițională care a fost promovată de-a lungul timpului. O făceau pemii acum aproape 200 de ani, încă din 1821, de la așezarea lor în acest loc. Ei au plecat în Germania, unde se ocupă tot cu prelucrarea lemnului, dar eu am preluat rețeta și continui să promovez această salată, atât în țară, cât și în străinătate. Am fost de șase ori la Berlin, cel mai important târg de produse agricole din Europa și a fost apreciată și acolo. Pe lângă salata asta de ciuperci de fag, mai am zacuscă de vinete, zacuscă de ciuperci, zacuscă de fasole și un sos cu ciuperci în ulei de măsline extravirgin care se pune la paste, la cartofi natur sau în salatele verzi, în loc de carne. În termeni populari, ciupercile mai sunt denumite și „carnea pădurii“, nu conțin colesterol și sunt foarte, foarte sănătoase. Un kilogram de bureți este egal în calorii cu trei kilograme de vită“, precizează Mircea Freisz.
Spre deosebire de alți producători cărășeni, el este mulțumit că poate să-și desfacă produsele în Germania, la Munchen, Berlin și Unter Bayern. Acest lucru se datorează prezentărilor la târgurile internaționale, unde a reușit să stabilească legături și să semneze contracte pentru magazinele mici private. În România, de asemenea, a încheiat o serie de contracte în București și în toată țara, iar în Caraș-Severin îi găsim produsele la pensiuni și, eventual, la târguri.
E remarcabil ce a reușit să facă din fonduri europene, pentru un producător fiind foarte important să iasă și pe piața străină și să încheie contracte pentru produsele sale. Prețul poate crește însă, dacă mai are și eticheta de „produs tradițional“, ceea ce, până recent însemna o documentație solidă și stufoasă, drumuri multe și timp pierdut prin tot felul de birouri ale statului, pași de curând simplificați, așa cum au promis reprezentanții Ministerului Agriculturii.