REȘIȚA – Reşiţenii se plâng că urbea de pe Bârzava a fost nu o dată ţinta unor tunuri date pe banii lor.
Chiar dacă pare incredibil, chiar şi o urbe neînsemnată şi muribundă, cum e cea de pe malurile Bârzavei, trezeşte interes pentru inginerii financiare şi, implicit, pentru lungi rafale de afaceri şi acuzaţii. De fapt, e greşit să spui că Reşiţa este un oraş neînsemnat, mai ales dacă vezi că bugetul iniţial al Reşiţei pe anul 2012, fără suplimentări sau rectificări, este de 122.920.840 lei.
Subiectul „marii borduriade“ reşiţene a fost deschis de mai multe ori în şedinţele de consiliu local, de cei doi viceprimari ai municipiului, Cristian Panfil şi Sorin Simescu, care-l consideră principal „vinovat“ pe primarul Mihai Stepanescu, cel care ar fi contractat un împrumut de 59,3 milioane de lei pentru montarea de borduri. Tot primarul este de vină, potrivit celor doi, pentru faptul că au fost cheltuite 2,5 milioane de euro pentru cele opt centrale de cartier, a căror realizare a fost mult tergiversată şi care încă nu funcţionează. La fel cum este de vină şi pentru faptul că la Prescom, CET sau Pieţe lucrurile n-au mers cum ar fi trebuit.
Din capul locului, trebuie spus că toate cele trei societăţi aparţin consiliului local, şi au fost, fiecare dintre ele, în coordonarea celor doi viceprimari, iar primarul a acuzat întotdeauna faptul că factorul politic este decisiv în conducerea acestora, însă se face nevăzut atunci când e vorba de atras fonduri. Pe de altă parte, în privinţa împrumuturilor contractate pentru achitarea datoriilor CET-ului şi pentru „marea borduriadă“, acestea au fost votate de către majoritatea consilierilor. La capitolul microcentralelor de cartier, chiar conducerea CET l-a decuplabilizat pe primar, acuzând societatea care a câştigat licitaţia, care s-ar împiedica în proceduri.
Dar cât de scumpe sunt drumurile lui Mihai Stepanescu? Aleşii reşiţenilor au votat asumarea raportului de evaluare referitor la preţul de referinţă pentru străzile (drumurile) municipale aparţinând domeniului public al Reşiţei. Preţurile variază în funcţie de tipurile de îmbrăcăminte, astfel: 17 euro/mp pentru cele cu îmbrăcăminte din beton, 19 euro/mp pentru cele din asfalt turnat, 7 euro/mp pentru cele din macadam, respectiv 11 euro/mp pentru cele cu pavaj. Nu am avut alte cifre ca şi comparaţie decât costurile de referinţă stabilite de fostul ministru al Dezvoltării, care erau de 130.000 de euro/kilometrul de drum de exploatare agricolă, respectiv 196.506 euro/kilometrul de drum comunal. La care se putea adăuga un spor de 15% pentru zona de deal, respectiv 25% pentru cea de munte. Dacă un drum de exploatare agricolă poate avea, în funcţie de categorie, o lăţime cuprinsă între 3 şi 6 metri (din care 2,75-5,5 metri parte carosabilă), unul comunal are o lăţime de 8 metri, din care 6 metri parte carosabilă. Cât costă, după un simplu calcul, un metru pătrat de drum comunal? În jur de 33 de euro. Ceea ce înseamnă aproximativ triplul unui drum de-al lui Mihai Stepanescu…
Antoniu Mocanu