Reactualizat la:

Casa de Cultura nu mai e acasa

Casa de Cultura nu mai e acasa
Scris de Flavius Rotariu -

REŞIŢA – Edificiul care aduna, pe vremuri, toate manifestările culturale în Reşiţa se chinuie să supravieţuiască economic.

Rectifica

Şi cu Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiul de pe Bârzava s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat cu majoritatea instituţiilor de cultură – adică au încetat să mai fie finanţate. Înainte, Casa reşiţeană era finanţată, sub diverse forme, de către sindicate, de Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR), de la bugetele locale, de către întreprinderi. „Atunci, celor care administrau le rămânea doar să se ocupe de activităţile culturale. Se îmbinau aici, într-un mod fericit, cam toate activităţile care fac parte din zona culturală. În momentul în care toate sursele de finanţare s-au blocat, a fost nevoie de alte resurse şi cele mai la îndemână au fost închirierile de spaţii, atât de hulite de mulţi dintre cei care trec pe lângă Casa de Cultură şi nu intră. În fapt, au fost închiriate o serie de spaţii care nu erau utilizate pentru activităţile culturale, ci unele ce fuseseră folosite pe partea administrativă, de zeci de salariaţi“, ne-a declarat Marian Apostol, directorul Casei de Cultură din Reşiţa.

În momentul de faţă, corpul administrativ este ocupat cu firme ce desfăşoară activităţi economice şi care plătesc chirii. Pe partea culturală funcţionează Cenaclul Semenicul (în Sala albastră dedicată), sala de expoziţii – care de anul trecut a primit numele „Horaţiu Vornica“ al fostului director al Casei. Aici expun artişti fotografi de la Fotoclubul Banatului Montan, dar este deschisă şi altor segmente de cultură. „Sala de spectacole a încetat să mai ţină pasul cu timpurile. Este o sală apăsătoare, chiar dacă găzduieşte spectacole de mare ţinută. Lipsa reabilitării de peste 40 de ani se face simţită. Acolo a funcţionat Teatrul de Stat, apoi Teatrul GA Petculescu, unde s-au jucat piese cu casa închisă, toate cele 700 de locuri fiind ocupate şi alte zeci de oameni aşteptând afară şansa unui bilet“, a adăugat Apostol. Apoi, cei de la teatru au ales un spaţiu mai mic, mai adaptat numărului de spectatori, iar sala Casei de Cultură a rămas şi fără vreo şansă pentru investiţii în reabilitare, rămânând doar la cele pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Sala are acum avizele pentru funcţionare şi este încălzită, cu două centrale, doar atunci când sunt spectacole.

A cui e Casa de Cultură?

După anii ’90, sindicatele şi-au revendicat şi asumat dreptul de proprietate. Asociaţia Caselor de Cultură din România ar fi sprijinit-o într-o mai mare măsură pe cea de la Reşiţa, însă a apărut un proces pe rol care punea în discuţii proprietatea. „Toată lumea s-a ferit să facă atunci mai mult decât putea, în aceste condiţii. Procesul a fost între sindicate (reprezentate în primă fază de asociaţia sindicală Solidaritatea, apoi reprezentată de confederaţii sindicale – ALFA, BNS, CSDR) şi UCM Reşiţa. În primă fază, procesele au fost câştigate de sindicate. Chiar Înalta Curte a contestat UCMR-ului dreptul de proprietate printr-o sentinţă ce credeam noi că nu va mai putea fi atacată. A fost atacată, UCMR a reuşit să vină cu dovezi şi noi nu am reuşit să adunăm suficiente“, a explicat Marian Apostol. Certe este că, în prezent, există o sentinţă definitivă şi irevocabilă care atestă, ca proprietar al Casei de Cultură, Uzina de Construcţii de Maşini din Reşiţa.

Cât costă supravieţuirea?

De câţiva ani, edificiul cultural se află, ca entitate, în reorganizare judiciară, cu o masă credală ce trebuie satisfăcută după un grafic, pe lângă cheltuielile curente. „La începutul reorganizării, datoriile se ridicau la peste cinci miliarde de lei vechi (555.528 de lei – n.r.), cu menţiunea că erau şi datorii către bugetul de stat. În primă instanţă, ANAF nu se înscrisese la masa credală. A urmat un proces în urma căruia s-a recunoscut şi o sumă de debite ale Casei de Cultură către ANAF, adică încă peste 100.000 de lei. Am avut negocieri cu o parte a creditorilor, mai ales cu Asociaţa Naţională a Caselor de Cultură. Am reuşit să obţin şi ştergerea unei părţi a debitelor. În momentul de faţă, datoriile sunt la circa o treime din cât erau iniţial. Presiunea cu utilităţile este enormă şi am renunţat la consumul de gaz pe perioada de iarnă, pentru a reuşi să mai plătim din restanţe“, a mai explicat directorul Casei de Cultură.

UCMR nu a dorit s-o scoată din circuitul cultural, ba chiar şi-a oferit sprijinul în câteva rânduri pentru ca aceasta să rămână deschisă. Dar acest lucru nu poate dura la nesfârşit, iar UCMR încearcă să se degreveze de datoriile către bugetul de stat, oferind la schimb edificiul. „Au fost discuţii cu cei de la Consiliul Judeţean, dar au încetat – nu din motive de rea credinţă. Primăria Reşiţa e interesată de preluarea acestui activ, însă datoriile pe care le are UCMR-ul faţă de Primărie sunt cu mult mai mici decât valoarea acestui obiectiv, stabilită printr-o evaluare. Trecerea Casei de Cultură la Primărie ar putea avea loc în condiţiile în care în ecuaţie intră Ministerul de Finanţe şi ANAF (care ar trebui să renunţe la o parte din datoriile UCMR). De principiu, unele părţi sunt de acord. E nevoie de avizul ANAF prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Până atunci, rămâne la fel ca şi până acum. Pentru a da o şansă în plus transferului, am identificat circa 700-800 de metri pătraţi unde Primăria Reşiţa să-şi desfăşoare o parte a activităţilor“, a mai explicat Apostol. Astfel, în contul chiriei să se compenseze datorii ale UCMR către Primărie, se degrevează unele cheltuieli cu curăţenia, încălzirea şi alte utilităţi şi o eventuală reabilitare punctuală. Cât despre cultură… în aceste zile, directorul Casei creionează planul manifestării „7 zile – 7 arte“ ce va avea loc în luna mai…



Comentarii 0

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase
Mai multe stiri din categoria CAON Stirile judetului Caras-Severin
Intre datorie si pasiune
REŞIŢA - Cele două se pot împăca bine, după cum a demonstrat-o, din nou, comisarul de poliţie Flavian Savescu, [...] mai multe »
Lipsa permisului i-a rapit libertatea
CARANSEBEŞ - Un tânăr de 24 de ani, din Caransebeş a ajuns după gratii după ce a fost condamnat la închisoare [...] mai multe »
Chemarea la rugaciune, mai puternica
BREBU - Credincioșii și obștea Mănăstirii Brebu din județul Caraș-Severin își vor îndrepta pașii la sfintele [...] mai multe »
Nu s-a putut pana in iunie
REȘIȚA - Deși directorul Teatrului de Vest din municipiu, Nicolae Dumitru Vlădulescu, și-a depus demisia la [...] mai multe »
A inceput Luna plantarii arborilor
CARAȘ-SEVERIN - Direcția Silvică județeană a demarat acțiunile dedicate manifestării tradiționale, cunoscute sub [...] mai multe »
Incepe curatenia de primavara la Caransebes
CARANSEBEȘ - Primăria, operatorul local de salubritate Transal Urbis și Serviciul Public de Întreținere și [...] mai multe »
Consilierii judeteni nu au ales al doilea vice
REȘIȚA - Cu 15 voturi pentru Flavius Nedelcea, 11 pentru liberalul Dumitru Rujan și 4 voturi anulate, Consiliul [...] mai multe »
Arestati pentru proxenetism, lipsire de libertate si santaj
ORAVIŢA - Poliţiştii orăviţeni au cercetat doi bărbaţi bănuiţi de lipsire de libertate în mod ilegal, [...] mai multe »
Sase migranti din patru tari, prinsi la Berliste
BERLIŞTE - Poliţiştii cărăşeni de frontieră din cadrul sectorului Naidăş au prins, joi, în jurul orei 7.00, [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro

Autentificati-va pe CAON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CAON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou