REŞIŢA – Ziua Culturii Naţionale şi aniversarea a 163 de ani de la răsăritul Luceafărului poeziei româneşti a prilejuit, pe malurile Bârzavei, lansarea unei cărţi purtând semnătura Gabrielei Şerban, „Mihai Eminescu în fondurile Bibliotecii Orăşeneşti din Bocşa“, reprezentând cel de-al XIII-lea volum din Colecţia Eminescu, aparţinând editurii Timpul/Tim, din care, potrivit eminescologului Gheorghe Jurma, „primul încă n-a apărut, pentru că primul este Mihai Eminescu, «Povestea codrului».
Este o antologie de poezie Eminescu pe tema codrului, pe tema naturii, o culegere, o colecţie făcută cronologic. Nu mai ţine cont de celebra împărţire între antume şi postume, ci doar de ordinea cronologică, aceea în care a fost scris textul, şi care urmăreşte cum s-a insinuat şi cum s-a dezvoltat această temă a codrului, a naturii în poezia lui Eminescu“. Evenimentul s-a derulat la Librăria „Semn de carte“, într-o atmosferă caldă, pe un fin fond muzical, în parfum de cafea verde etiopeană, preparată după o reţetă aparte, având ca invitaţi poeţi, oameni de cultură, profesori, elevi, bibliotecari şi iubitori de literatură.
Gabriela Şerban – om de cultură, manager al Bibliotecii Tata Oancea din Bocşa, care a scris câteva monografii, bibliografii şi coordonează câteva reviste – şi-a prezentat cu modestie munca, explicând că volumul este unul mai mult de specialitate, neadresându-se celor care caută o lectură uşoară, dar a ţinut să-i mulţumească în special editorului Gheorghe Jurma pentru ajutorul material oferit pentru apariţia cărţii. „Deşi fondul Eminescu al Bibliotecii «Tata Oancea» deţine doar puţin peste 500 de titluri, totuşi, între acestea se află câteva ediţii valoroase pentru orice bibliofil, eminescolog sau simplu cititor“.
Un volum cu o valoare mai ales în perspectivă, pe de o parte pentru că ediţia princeps a văzut lumina tiparului în doar o sută de exemplare. „Pentru că este vorba despre o lucrare de specialitate, care va interesa în primul rând oamenii de specialitate, explică Jurma. Dar, această carte aparent foarte simplă şi foarte uşor de făcut, pentru că iei cataloagele şi scoţi de acolo Eminescu, şi bagi, şi gata, pus pe calculator şi a ieşit o carte ca la o bibliotecă de undeva din Caraş-Severin, care ştiţi că este pe undeva pe la coada ţării din toate punctele de vedere, şi atunci sigur că o bibliotecă din Bocşa ce poate să conteze ea pe lângă biblioteca din Botoşani? Dar iată că biblioteca asta din Bocşa a făcut o mulţime de lucrări, unele concretizate în cărţi, şi acum, prin această carte, ea va determina o avalanşă. (…) În contextul patrimoniului naţional, în care această carte se plasează, este necesar să inventariem fondul Eminescu din toate bibliotecile. N-o să apelăm acum la Biblioteca din Călăraşi, dar la bibliotecile din judeţul nostru este foarte necesară“. Trebuie precizat că până la apariţia cărţii Gabrielei Şerban, în ţară exista un singur inventar de gen, cel al Bibliotecii Judeţene Mihai Eminescu din Botoşani.
Gheorghe Jurma a adus câteva imagini legate de marele poet, şi, parafrazându-l pe Garabet Ibrăileanu, a ţinut să adauge: „Eminescu este unul dintre exemplarele cele mai splendide pe care le-a produs umanitatea. Avem convingerea nestrămutată că dacă mai trăia, sănătos, încă 20 de ani, el ar fi fost considerat, fără putinţă de contestare, ca unul din cei mai mari creatori de poezie din întreaga literatură universală. Eu cred că este cel mai mare poet al literaturii universale în limba română“. Jurma a mai vorbit despre posibilele origini bănăţene ale lui Eminescu dar şi despre legăturile acestuia cu Banatul Montan, concentrate în jurul Teatrului Vechi orăviţean.
Tot la „Semn de carte“ au fost expuse şi câteva volume Eminescu din fondurile Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici“, care pregăteşte o publicare similară celei bocşene, iar bibliotecarul Ioan Bujor a vorbit despre cărţile rare aparţinând marelui poet, păstrate la Reşiţa. Au fost citite poezii, iar evenimentul s-a încheiat pe tonuri de pianină.
Antoniu Mocanu