Timp de o lună, zece artişti din România, Israel, Spania, Italia, Republica Moldova, Bulgaria, Armenia, Coreea de Sud şi Statele Unite ale Americii, coordonaţi de maestrul Eugen Petri, vor modela marmura de Ruşchiţa, la final patrimoniul cultural al municipiului urmând să primească zece lucrări.
Spre deosebire de anul trecut, la această ediţie sculptorii vor alege înainte locul unde piesa pe care o vor realiza va fi amplasată. În alocuţiunea de deschidere, primarul Ion Marcel Vela le-a mulţumit artiştilor prezenţi pentru că au acceptat invitaţia municipalităţii şi continuă astfel o tradiţie prin care Caransebeşul devine un punct important pe harta culturală a Europei.
„Municipiul nostru are deja o tradiţie în acest sens. Avem în patrimoniul cultural al Caransebeşului 33 de sculpturi în lemn şi 11 în marmură, şi dorim ca în fiecare an să facem această acţiune, astfel încât zona noastră să devină un reper important pe harta culturală a Uniunii Europene. Sper ca o bună parte din sufletul, imaginaţia, talentul şi creaţia dumneavoastră să rămână la Caransebeş“, a spus Vela.
La rândul său, coordonatorul acestei ediţii, ploieşteanul Eugen Petri, a precizat că lucrările ce vor fi realizate în acest an sunt mult mai gândite, de o altă anvergură şi chiar dimensiune, iar impresia artiştilor după primele zile este extrem de favorabilă, aceştia fiind încântaţi de condiţiile găsite la Caransebeş, de oamenii şi peisajele din zonă.
De altfel, unul dintre participanţi, sculptorul Ioan Grecu, din Republica Moldova, a declarat că, deşi a fost în multe tabere de profil, a întâlnit în foarte puţine locuri condiţii precum cele pregătite de organizatori la Caransebeş: „Prima impresie este foarte bună. Mă refer la faptul că la orice simpozion de o asemenea anvergură sunt probleme de organizare, însă aici, în primele zile, deja e pus totul la punct. Vreau să vă spun, şi am mai spus-o şi în alte rânduri, că rareori poţi descoperi primari care au o astfel de deschidere pentru sculptură, fiindcă de obicei sculptura e un gen mai aparte şi din cauza aceasta puţini sunt cei care înţeleg acest domeniu. Mă bucur mult pt dl Vela care are o deschidere foarte mare pentru sculptură şi care a înţeles că sculptura nu o faci doar pentru un parc, ci pentru o comunitate, şi, până la urmă, pentru o ţară, am văzut în lume, în Europa, parcuri de sculptură de hectare, care vor rămâne în timp şi se vor păstra mii de ani“, a declarat Ioan Grecu.
Pe lângă activităţile de creaţie propriu-zise, cei zece artişti prezenţi la Caransebeş vor beneficia şi de mai multe circuite turistice de relaxare care cuprind vizitarea unor obiective precum Complexul Brâncuşi de la Târgu-Jiu, Castelul Peleş sau sculptura lui Decebal din apropiere de Orşova. Mai mult, pe perioada taberei, la Caransebeş vor sosi şi zece elevi ai Liceului de Arte Plastice din Ploieşti, care vor realiza sculpturi de mici dimensiuni în marmură, precum şi peisaje, lucrări ce vor fi expuse la Galeria Corneliu Baba: „Odată cu desfăşurarea taberei, am iniţiat un proiect cu Primăria Caransebeş, Casa de Cultură „George Suru“, Asociaţia Kolping şi Liceul de Artă din Ploieşti prin care zece elevi de 17-18 ani vor sosi săptămâna viitoare la Caransebeş, vor realiza sculpturi de dimensiuni mici în marmură, vor picta şi vor desena. Este ca o tabără de creaţie a tinerilor, iar lucrările pe care le vor realiza vor face obiectul unei expoziţii la Galeria Corneliu Baba, după care vor rămâne în patrimoniul Asociaţiei Kolping“, a precizat Eugen Petri.
Tabăra de sculptură în marmură se va încheia peste o lună, iar vernisajul simpozionului va fi realizat în cadrul Serbărilor Cetăţii din luna septembrie.
Nina Curiţa