REŞIŢA – Un studiu efectuat de către mai multe organizaţii neguvernamentale şi făcut public de către WWF România arată că din cele peste 500 de microhidrocentrale (MHC) aflate în diferite stadii de construire, avizare sau funcţionare, un sfert se află în arii protejate sau la limita lor, existând riscul de a pierde calitatea apei şi biodiversitatea acestora.
Din cele 83 de MHC-uri aflate în judeţele Caraş-Severin, Gorj şi Hunedoara, 40 se află în arii protejate.
„Ca atare am propus ministerelor de resport desemnarea unor zone de excludere pentru construcţia MHC şi implementarea unor mecanisme clare de pre-planificare a dezvoltării durabile pentru acest sector (pentru restul râurilor aflate în afara zonelor de excludere) care să permită o evaluarea serioasă şi durabilă a corpurilor de râuri. Am mai propus suspendarea procesului de autorizare şi construcţie de noi microhidrocentrale, prin emiterea unui Ordin de ministru, până la implementarea acestui proces de pre-planificare, pentru a se evita noi dezastre ecologice pe râurile din România. Nu în ultimul rând dorim modificarea legislaţiei referitoare la avizarea, construcția și funcționarea microhidrocentralelor, astfel încât să se soluţioneze problemele identificate în raportul juridic realizat de noi“, precizează reprezentanţii WWF România.