REŞIŢA – Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin i-a spus ministrului Educaţiei că un judeţ întins ca al nostru, cu elevi puţini, are de suferit de pe urma modului actual de finanţare.
O videoconferinţă pe probleme educaţionale a fost susţinută, joi, 5 octombrie, de ministrul Educaţiei, Liviu Pop, cu participarea conducerii inspectoratelor şcolare judeţene, dar şi a reprezentanţilor sindicatelor, elevilor şi părinţilor. Ei bine, întrunirea virtuală care i-a adus pe toţi la masa dialogului, a subliniat problemele actuale legate de nebunia manualelor auxiliare, după care încă aşteaptă şi elevii din anii terminali, aducând în discuţie problema dezbaterii pe tema legilor speciale în materie de educaţie, unele judeţe ridicând în faţa ministrului probleme de genul faptului că elevii n-au ştiut că ar trebui să participe la videoconferinţe…
După urări de „La mulţi ani!“, de Ziua Mondială a Educaţiei şi a dascălului, repetate de mulţi participanţi, Caraş-Severinul a ieşit la rampă cu o problemă reală: subfinanţarea şcolilor din zone izolate, cu puţini elevi, care suferă din cauza finanţării pe elev. „Judeţul Caraş-Severin este un judeţ foarte mare, cu o densitate şcolară de populaţie şcolară foarte mică, cu foarte multe minorităţi, preciza inspectorul şcolar general Ioan Benga, şeful ISJ Caraş-Severin. Lucru pentru care finanţarea pe elev ne crează costuri foarte mari, care nu dau şcolilor posibilitatea să se încadreze în fondurile alocate. Am dori ca, pentru viitor, aceste situaţii speciale să intre într-o altă modalitate de finanţare“. După cuvântul profesorului Benga, şi alte judeţe au prins grai, explicând că finanţarea pe elev le asigură funcţionarea de la o zi la alta, dar în niciun caz nu acoperă eventuale reparaţii sau reabilitări necesare.
Prima explicaţie primită de la minister a fost una de susţinere: „Am reţinut problema, ea este comună mult mai multor judeţe şi ca atare va trebui găsită o soluţie“. Cea de-a doua, venită din capitală, a fost mai tranşantă: „Noi am sesizat de mai mult timp acest aspect. Ştim foarte bine că, aşa cum apare în Legea educaţiei, trebuia să funcţioneze Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Preuniversitar. Într-adevăr am reuşit să dezmorţim lucrurile, anul trecut a devenit operabil, numai că, din păcate, mai este cale lungă până vom reuşi să facem un cost standard corect, pentru că trebuie găsiţi coeficienţi de corecţie. În acest moment, lucrurile nu sunt în regulă, şi i-am spus inclusiv primului ministru. Din păcate, costul standard în România se calculează nu aşa cum ar trebui, de jos în sus, ci de sus în jos. Ministerul de Finanţe stabileşte care este suma pentru cheltuieli, Ministerul Educaţiei primeşte suma prin mail, Direcţia de Salarizare bagă în calculator care sunt banii, câţi preşcolari avem, câţi elevi. Ăsta-i costul standard, ne furăm căciula, nu mai merge! (…) Ar trebui eliminat acest cost standard“. Răspunsul ministerial a încheiat totul cu un… „S-a notat!“.
„Problemele care au fost abordate – în linii mari – au fost legate de Legea manualului şcolar, legate de auxiliarele şcolare, care au apărut într-o abundenţă foarte mare şi care cam încurcă atât pe profesori, cât şi pe elevi, a precizat inspectorul şcolar general cărăşean. Unele dintre ele, care sunt foarte grele şi care nu prea justifică conţinutul programei şcolare. După aceea au fost probleme legate, până la urmă, de finanţare, ce vrem să corectăm în această Lege a educaţiei naţionale, legat de finanţarea pe elev. (…) Costurile sunt foarte mari şi în foarte multe cazuri nu vom reuşi niciodată să ne încadrăm în această finanţare pe elev. Zic că aici trebuie făcută o corecţie foarte rapid, în sensul că trebuie găsiţi nişte coeficienţi specifici acestor judeţe precum Caraş-Severinul sau să se renunţe complet la această finanţare pe elev. Restul de probleme care se ridică sunt de ordin organizatoric, dar acestea sunt problemele fundamentale pentru judeţul Caraş-Severin, aspectele care ne interesează pe noi. Urmează ca, până luni, colegii din teritoriu să vină şi ei cu cinci puncte tari şi cinci puncte slabe legate de ce se poate face în raport cu legile amintite, şi de corecţiile pe care le simt ei la nivelul unităţilor de bază. Dacă tot discutăm la nivel central – aţi văzut cum s-a făcut şi finanţarea aceea, că se face de sus, de Ministerul Finanţelor, şi se merge de sus până jos –, realitatea din teritoriu este alta! Mai ales că punem o presiune foarte mare şi pe unităţile administrativ-teritoriale care, şi ele, la rândul lor, se confruntă cu o grămadă de probleme“.
Ioan Benga a adăugat că, atât la următoarea videoconferinţă, cât şi la întâlnirile pe care le va avea cu ministru Liviu Pop, îi va aduce la cunoştinţă o serie de alte probleme, „lucruri concrete care sunt efectiv de discutat, şi care se pot realiza pentru că ele vor fi cele care vor putea să facă corecţiile necesare“.
Din partea judeţului nostru, la eveniment au participat, alături de inspectorul şcolar general Ioan Benga, cei doi adjuncţi ai acestuia, profesorii Lenuţa Ciurel şi Constantin Nicolaescu, Maria Zvarici, vicepreşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale, Ionela Kovacs, din partea părinţilor, alături de un reprezentant al elevilor.