Actul normativ reglementează raportul dintre cei ce desfăşoară activităţi necalificate, cu caracter ocazional, şi beneficiarii acestor munci. Acest tip de muncă va fi prestat doar pentru persoanele juridice care la rândul lor vor întocmi registrul de evidenţă a zilierilor pentru a ţine o evidenţă strictă.
Deci, dacă veţi chema zugravul să vă ajute, tot la negru îl plătiţi… „Intrată deja în vigoare, legea zilierilor provoacă efecte. Actul normativ prevede că plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilier, şi anume 16% calculat la remuneraţia brută, este în sarcina beneficiarului“, a spus Nicolae Cristea, inspector şef adjunct al ITM Caraş-Severin.
De asemenea, potrivit noii legi, raportul dintre zilier şi beneficiar se stabileşte fără încheierea unui contract de muncă. Din păcate, chiar dacă se plăteşte impozit, activitatea zilierilor nu conferă acestora calitatea de asigurat în sistemul public de pensii şi nici în cele ale asigurărilor sociale pentru şomaj sau de sănătate. Însă, acesta va putea încheia, opţional, o asigurare de sănătate şi/sau de pensie… Din doi lei/oră?
Pe de altă parte, vârsta minimă a zilierilor trebuie să fie de 16 ani. În acelaşi timp, perioada maximă pentru prestarea activităţilor pentru acelaşi beneficiar este de maxim 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, iar durata zilnică de executare a activităţii unui zilier nu poate depăşi 12 ore, respectiv şase ore pentru minorii care au capacitate de muncă. Chiar dacă părţile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puţin opt ore de muncă.
„Activităţile cu caracter ocazional se pot presta în următoarele domenii: agricultură, vânătoare şi pescuit, silvicultură – exclusiv exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural, manipulare de mărfuri şi activităţi de întreţinere şi curăţenie. Depăşirea perioadei maxime de lucru pe an sau a duratei zilnice de muncă se sancţionează cu amendă de 10.000 de lei. Aceeaşi amendă este prevăzută şi în cazul în care beneficiarul nu respectă limitele stabilite de lege cu privire la remuneraţia zilnică. Dacă nu ţine registrul de evidenţă, beneficiarul riscă o amendă de 6.000 de lei. Totodată, neplata impozitului de 16% atrage amenzi de 20.000 de lei.
Anca Preda