REŞIŢA – Faptul că din ce în ce mai mulţi tineri nu reuşesc să treacă de examenul maturităţii a redus până şi bugetul facultăţilor…
Scăderea numărului de tineri care se înscriu în învăţământul superior este o realitate valabilă nu doar pentru malurile Bârzavei. „Atunci când cineva arată cu degetul spre universitate, trebuie să observăm şi că judeţul s-a situat pe locul V în coada clasamentului în ceea ce priveşte promovarea la Bacalaureat“, spune Doina Frunzăverde, rectorul Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa. Şi dacă tot vorbim despre examenul maturităţii, simularea de zilele trecute a arătat că, dacă ar fi dat Bac-ul, l-ar fi trecut doar 34,08% dintre tinerii liceeni care se apropie de absolvire. Cât despre procentul de promovare, acesta a fost de 43,02% în 2013, respectiv de 24,82% în 2012. Iar rectorul UEMR a precizat că realitatea este mult mai dezastruoasă decât în cifrele prezentate, pentru că, de fapt, nu toţi tinerii care au absolvit liceul susţin examenul de Bacalaureat. Scăderea masivă a numărului de absolvenţi cu diplomă de Bacalaureat a dus, în timp, la scăderea numărului de tineri care se înscriu în universităţi şi, implicit, şi în cea reşiţeană.
„Au fost dificultăţi pe tot parcursul anului trecut în legătură cu plata salariilor la universitatea din Reşiţa, cu ajutorul ministerului am încheiat bine anul, a precizat Doina Frunzăverde. În plus, numărul de ore pe care cadrele didactice le desfăşoară suplimentar faţă de norma de bază este realizat pe bază de voluntariat, situaţie ce nu s-a înregistrat doar anul trecut. De vreo doi ani există această hotărâre colectivă pentru ca acele ore să nu fie remunerate sau remunerate la un tarif mai mare decât unul simbolic. Am luat această hotărâre din cauză că anumite programe de studii care au un număr mai mic de studenţi înscrişi, pentru a nu fi puşi în situaţia de a le înceta”.
Dificultăţile economice pricinuite şi de criza pe care o traversăm a determinat forul universitar să regândească facilităţile financiare acordate studenţilor. Potrivit unei decizii a Consiliului de Administraţie al universităţii, despre care aţi putut citi într-o ediţie anterioară, forul a renunţat la acordarea de scutiri de la plata taxelor.
„Vremurile nu ne mai permit să acordăm scutiri de taxe la fiecare solicitare, însă dacă finanţarea va creşte, vom reveni la acordarea de subvenţii. Însă există excepţii, pentru că universitatea acordă burse separat de fondul primit de la stat, acordat de orice altă universitate din România. Avantajul este că la Reşiţa, fiind o universitate mai mică, bursele se acordă mai uşor. Există burse ale universităţii, numai că le oferim studenţilor care au rezultate bune şi care se implică în anumite activităţi administrative ale universităţii, cum ar fi realizarea şi administrarea de baze de date şi tot felul de activităţi în secretariatele universităţii. Personal consider că un tânăr care este motivat, care munceşte mai mult decât colegii lui, trebuie să beneficieze de asemenea ajutoare, atunci când demonstrează că vrea să muncească pentru a obţine acest ajutor. Nu vă ascund faptul că este o modalitate prin care noi cunoaştem o parte dintre viitorii noştri absolvenţi, şi o parte dintre ei rămân angajaţi ai universităţii. Consider că pentru a obţine avantaje trebuie să munceşti mai mult decât ceilalţi. Nu cred că este normal să subvenţionăm locuri din fondurile şi aşa destul de reduse ale universităţii să subvenţionăm persoane şi tineri care nu-şi dau interesul. Cei care provin din medii defavorizate se pot strădui să ocupe, prin reclasificare, în fiecare an, un loc finanţat de la bugetul de stat. La ora actuală, la licenţă, avem în jur de 400 de locuri finanţate şi 100 cu taxă. Nu cred că este foarte greu să ocupe un asemenea loc finanţat de la bugetul de stat”.
Antoniu Mocanu