CARAŞ-SEVERIN – Şeful Gărzii de Mediu cam aşa susţine: lucrările pe apă şi canalizare din Caraş-Severin ne-ar mai putea aduce un infringement.
După ce a informat câte controale a făcut, câte amenzi a dat, Garda de Mediu mai atrage atenţia şi asupra unor probleme existente de ani de zile. AquaCaraş este una dintre acestea. În informarea prezentată în cadrul ultimei şedinţei a Colegiului Prefectural, şeful instituţiei de control ne spune ceea ce ştim deja: şi anume că pentru reabilitarea infrastructurii precare a reţelelor de apă din oraşele judeţului s-a implementat proiectul: „Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Caraş-Severin“. Însă, Garda de Mediu mai susţine că: „Reşiţa este singurul municipiu cu staţie de epurare construită în anul 2010 şi funcţională la parametrii proiectaţi. În oraşele Oraviţa, Anina, Moldova Nouă şi Bocşa, în lipsa staţiilor de epurare, apele uzate menajere se evacuează direct în emisari. Se poluează apele de suprafaţă cu poluanţi specifici apelor menajere“.
Adevărul e că în toate oraşele se lucrează pentru finalizarea reţelelelor de apă şi a staţiilor de epurare, însă termenele de finalizare sunt depăşite. „Aceste aspecte sunt destul de grave ştiind ca termenele de finalizare sunt depaşite şi previziunile estimate pentru a fi finalizate sunt în 2020, din cauza lipsei fondurilor. Acest lucru poate atrage din nou o acţiune de infringement a României pe capitolul APĂ . În anul care a trecut cât şi în cursul acestui an, societatea a fost sancţionată pentru nerealizarea măsurilor impuse cât şi pentru lipsa actelor de reglementare“, mai arată cei de la Garda de Mediu.
Prima măsură de infringement
În iulie 2016, pentru poluarea cu steril, produsă de iazul de decantare Boşneag din Moldova Nouă, Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României și a reclamat Statul Român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Curtea a pronunțat sentința împotriva Statului Român, sentință care, din fericire, nu a inclus și sancționări băneşti, ci doar a impus adaptarea legislației la directivele UE. La vremea respectivă, Guvernul Cioloş a pregătit cadrul legal pentru a rezolva problema iazului, dar nimeni nu mai ştie dacă ordonanţa a fost aprobată. Proiectul de OUG prevedea investirea a 1,657 milioane de euro pentru punerea în practică a unei soluții recomandate de Comisia Europeană încă din 2015: umezirea suprafeței iazului Boșneag-extindere utilizând apă din Dunăre.
Aşa că să sperăm că AquaCaraş nu ne va duce în atenţia în Comisiei Europene. Chiar că atunci s-ar auzi mai multe de Caraş-Severin…