REŞIŢA – Seceta din această vară şi-a pus amprenta şi asupra producţiei de miere, nu doar pe cea agricolă.
2015 a fost un an interesant pentru apicultori, consideră vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Caraş-Severin, Ida Şuţa. Dacă prima parte a primăverii s-a dovedit a fi promiţătoare, apicultorii obţinând producţii bune la salcâm, după culesul teiului, situaţia s-a schimbat în rău pentru crescătorii de albine.
„Prima parte a anului a fost promiţătoare, producţia la salcâm a fost bunicică. Am sperat că aşa va fi şi la tei, şi, chiar dacă nu am avut o producţie extraordinară, totuşi, a fost ceva. Bineînţeles că au profitat cei care, în primăvară, au făcut deplasări în pastoral, la culesul de rapiţă. Acolo şi-au şi dezvoltat stupii, iar în aceste condiţii au avut albină suficientă care să culeagă nectarul la salcâm şi la puţinul tei care a fost. După tei, s-a cam încheiat în judeţul Caraş-Severin cu producţia de miere, având în vedere că noi nu prea avem culturi de floarea-soarelui, doar aşa, răzleţ, pe la Oraviţa. Cei care au mai făcut pastoral prin judeţul Timiş, la floarea-soarelui, au mai strâns ceva şi de aici, dar nu foarte mult“, spune Ida Şuţa.
Din luna august însă, odată cu instalarea secetei în judeţ, au început şi problemele apicultorilor. Pentru a nu-şi pierde albinele, cei mai mulţi au fost nevoiţi să-şi hrănească artificial efectivele. La fel cum au procedat toate filialele judeţene ale Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, şi cea din Caraş-Severin a făcut demersuri la Prefectură şi la Ministerul Agriculturii în vederea obţinerii unui ajutor financiar care să-i ajute pe stupari să treacă mai uşor peste lunile de iarnă.
„Seceta din vară a dat peste cap apicultura. Bineînţeles că albinele nu au avut de unde să-şi extragă necesarul de hrană şi, uite aşa, apicultorul a fost nevoit, încă din august, să înceapă să stimuleze familia de albine. Iar stimularea continuă până la anul, ceea ce este foarte costisitor. Noi am făcut demersuri şi la Prefectura Caraş-Severin şi la Ministerul Agriculturii pentru acordarea unui ajutor de minimis. Bineînţeles că nu am primit nici un răspuns favorabil, pe considerentul că a fost un an bun, deşi 2015 nu a fost chiar foarte bun. A fost doar un început bun de an. Pentru a-şi scoate cheltuielile pe care le-au avut în toamna şi primăvara anului trecut, apicultorii au valorificat mierea de tei şi de salcâm obţinută anul acesta. Pentru că oamenii au fost nevoiţi să-şi vândă mierea, hrană pentru albine nu prea avem, ceea ce nu este bine din punct de vedere al sănătăţii albinei. Albina iernează pe o hrană artificială, care nu presupune doar costuri suplimentare ci şi uzarea familiei de albine. Şi uite aşa, nu ştim cu ce ne vom trezi în primăvară, pentru că fără hrană suficientă, albinele îşi scurtează viaţa“, a concluzionat vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Caraş-Severin.