REȘIȚA – Coordonatorul CPECA din Caraş-Severin a precizat că instituţia abilitată în prevenire nu a avizat studiul.
Un raport al consumului de droguri în municipiul Reşiţa, efectuat sub patronajul lui Jon Sigfusson, directorul Centrului pentru analiză şi cercetare socială din Islanda, a fost dat publicităţii la finalul anului trecut. Rezultatele chestionarului efectuat în şcolile reşiţene au făcut furori, în condiţiile în care atât instituţiile implicate în combatere, cât şi în prevenire, raportează cel puţin de două ori pe an că în Caraş-Severin consumul de substanţe cu proprietăţi psihoactive nu reprezintă un fenomen de amploare.
„Documentul respectiv este un studiu a cărei metodologie şi modalitate de aplicare nu o cunoaşte instituţia pe care o coordonez. Noi nu am participat în niciun fel la realizarea acestui studiu, în calitatea noastră de coordonatori ai politicilor antidrog în Caraş-Severin“, ne-a declarat subcomisarul Sorin Andriţoi, coordonatorul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Caraş-Severin.
Mai mult, nici la nivelul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) nu se cunoşteau date despre realizarea raportului la momentul respectiv. „Responsabilitatea datelor prezentate revine în totalitate organizatorilor acţiunii“, a adăugat subcomisarul Andriţoi. Potrivit datelor oficiale ale ANA, Agenţia recunoaşte ca date oficiale pe cele oferite de General Population Survey (studiu în rândul populaţiei) realizat în România în 2013 şi ESPAD, care se adresează elevilor de 15-16 ani, care a fost realizat şi în Caraş-Severin, pe parcursul anului 2015 de către ANA, respectiv CPECA.
„Aceste studii se fac în conformitate cu normele europene şi sunt centralizate de Observatorul de Droguri şi Toxicomanie de la Lisabona, datele fiind recunoscute la nivel european şi mondial. Datele prezentate în raportul Centrului islandez nu sunt confirmate de datele operative deţinute la nivelul structurilor cărăşene specializate în reducerea ofertei de droguri, în speţă Serviciul de Combatere a Crimei Organizate, şi nici nu sunt susţinute de unul din indicatorii epidemiologici cheie, respectiv urgenţele medicale cauzate de consumul de droguri“, a precizat coordonatorul CPECA.
Ce-i drept, aşa cum aţi mai putut citi în paginile JCS, datele oficiale nu concordă cu cele din raport, cel puţin în tipul stupefiantelor prezentate în acest document, unde sunt amintite substanţe care nu au mai apărut în rapoartele medicilor ca fiind cauzatoare de urgenţe medicale şi nici ca ofertă în capturile celor care se ocupă de combatere. ANA şi CPECA sunt abilitate să efectueze studii şi analize privind evoluţia fenomenului, traficului şi consumului ilicit de droguri. „Agenţia stabileşte indicatorii şi criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor în baza ghidurilor şi recomandărilor europene, în vederea furnizării de informații comparabile cu celelalte state UE. Organizatorii studiului respectiv nu au cerut avizul nostru şi nici nu ne-a fost adus la cunoştinţă faptul că la nivelul judeţului se realizează un astfel de studiu“ a mai adăugat subcomisarul Andriţoi.