ANINA – Însă, deşi au făcut tot felul de analize, Termocentrala de la Mintia, din motive neînţelese, nu se grăbeşte să ia zăcământul.
În anul 2012, firma S.C. Lazăr Trade SRL cu patron din Serbia, care a cumpărat fosta Fabrică de Cherestea din Anina, a obţinut o autorizaţie ca, după tăierea şi valorificarea ca fier vechi a utilajelor, să facă explorări geologice asupra depozitului de reziduuri miniere cantonat pe terenul acesteia. Societatea sârbă a obţinut atât autorizaţie de ecologizare asupra acestor reziduuri miniere, cât și permis de scoatere a acestora. În același an, Primăria oraşului Anina nu a aprobat autorizaţia de desfiinţare, această activitate putând crea probleme cetăţenilor, deoarece urma să se deruleze în mijlocul oraşului şi nimeni nu era sigur că se va desfăşura în bune condiţii.
După diferite şi numeroase confruntări între Primăria Anina şi proprietarul sârb al terenului, în anul 2014 s-a ajuns la un acord între cele două părţi, astfel încât, urmare a exploatării reziduurilor de cărbune, ambele părţi să aibă de câştigat. Astfel, societatea sârbă urmează să primească 75 % din profit, iar Primăria Anina restul de 25 %. După exploatarea reziduului de cărbune şi rambleierea golului rămas, terenul fostei fabrici de cherestea urmează să devină proprietatea Primăriei Anina. De asemenea, cele două părţi s-au înţeles ca hala gaterelor să fie cedată comunităţii locale, pentru transformarea ei în bazin de înot acoperit. Activitatea de extragere a reziduului de cărbune şi rambleierea golului rămas se vor face de către societatea comercială a Consiliului Local Anina, pentru a putea controla exploatarea şi pentru a nu fi lăsate gropi neacoperite, în felul acestea creându-se şi noi locuri de muncă prin această societate. Numai că, la ora actuală, deşi au existat o serie de negocieri, cărbunele nu este cumpărat.
„După realizarea înţelegerii, am căutat să obţinem licenţa de exploatare a acestui reziduu minier, proces care a durat 6 luni, după care am căutat să obţinem finanţarea necesară exploatării şi transportului reziduului de cărbune până la beneficiar, costul acestui transport fiind de 15.000 euro/zi. În momentul de faţă au trecut circa şapte luni de zile de când suntem în negociere cu o firmă de stat, Complexul Energetic Hunedoara, neajungând nici până în momentul de faţă la încheierea unui contract de furnizare cu Termocentrala Mintia, cu toate că cei de acolo au fost de trei ori la Anina să ia probe, fiind de acord cu calitatea cărbunelui. Până la ora actuală au avut loc trei licitaţii şi o negociere directă pentru achiziţia de cărbune, fiind singurii care am prezentat ofertă, dar încă nu s-a semnat nici un contract. Termocentrala Mintia nu are stoc de cărbune şi nu ne dăm seama de ce nu grăbeşte această achiziţie. Oare fiindcă suntem şi noi tot de Stat?“, ne-a spus Gheorghe Românu, primarul oraşului Anina.
Situaţia a fost prezentată şi ministrului Energiei, cu ocazia unei întrevederi ce a avut loc la finele lunii decembrie 2015, la Bucureşti, iar ministrul a promis că va găsi o soluţie. Până la găsirea acesteia, Primăria Anina stă cu cărbunele la uşă. Cei de la Mintia, după ce au prelevat şi analizat zăcământul, au mai cerut garanţii că produsul ofertat este cărbune şi că are caracteristicile unui cărbune. Mai mult, au solicitat 1.500 tone de cărbune ca probă, care a fost pregătit şi la ora actuală este scos şi depozitat în mijlocul oraşului.
„La Anina au venit mulţi alţi cumpărători dar am preferat să dăm cărbunele la o companie de stat, ştiind că Termocentrala de la Mintia foloseşte doar acest cărbune. Noi vrem să ajutăm atât Complexul Energetic Hunedoara, care v-am spus că nu are cărbune pe stoc, cât şi calea ferată Anina – Oraviţa, pentru că pe aici vom transporta cărbunele. Începem 2016 cu speranţa că acest proiect se va concretiza“, ne-a mai spus primarul Gheorghe Românu.