REŞIŢA – Revoluţionarii reşiţeni contestă cele susţinute de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Vă reamintim că, potrivit instituţiei respective, 228 de persoane din municipiul de pe Bârzava ar fi primit, fără drept, începând cu data de 1 ianuarie 2015, o indemnizaţie lunară de 2.020 lei.
„Am rămas înmărmuriţi la aflarea veştii. În Reşiţa nu există niciun revoluţionar fals sau vreun impostor. Toţi cei care şi-au depus actele întrunesc condiţiile legale de preschimbare. E o greşeală, pentru că cei 228 care au primit acel titlu de luptător s-au remarcat cu fapte deosebite, şi mai urmează să îl primească încă vreo 70. O altă greşeală s-a înregistrat atunci când Reşiţa trebuia introdusă în cele 8+1 oraşe. Au rămas doar 7+1. Cei de la Bucureşti nu au respectat cererea noastră în care se stipula că oraşele care au avut morţi sau răniţi, până în data de 22 decembrie 1989, ora 7:00, vor intra în acea lege. Or, Reşiţa avea deja patru arestaţi, începând cu 16 – 17 decembrie şi îndeplinea condiţiile. Cineva în mod intenţionat a lăsat Reşiţa deoparte fără s-o introducă în noua OUG”, a precizat Dumitru Alexa, preşedintele Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989 Caraş-Severin.
La Reşiţa, Revoluţia a început pe data de 21 decembrie, în două locuri diferite, în centrul municipiului, şi un grup care a pornit din Câlnicel. Cele două grupuri s-au unit şi au adunat în jurul lor alte câteva mii de reşiţeni. „În seara de 21 decembrie, Reşiţa a fost desemnat, printre primele din ţară, oraş liber, după Timişoara, Lugoj şi Caransebeş, iar pe 22 decembrie, a început să se tragă şi au rezultat primii morţi şi răniţi”, a precizat Dumitru Alexa.
Potrivit procurorilor, însă, în cauza cunoscută generic sub denumirea de „Certificate de revoluţionar false”, din probele administrate până în prezent, s-a constatat încălcarea prevederilor legale cu privire la condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a primi titlul de Luptător cu rol determinant. Acest lucru s-a făcut prin includerea, fără temei legal, a mai multor oraşe, în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga dictatorului. Potrivit procurorilor, printre oraşele care nu ar fi trebuit să figureze în această categorie se află şi Reşiţa, consideraţie atacată de revoluţionari.