REŞIŢA – Un eveniment care îi reuneşte, odată pe an, pe reşiţenii de rând şi pe oficialităţile pe care aceştia au pus ştampila, la alegeri. Votanţi şi aleşii care, deşi nu le prea deschid uşile pe la audienţe, le vorbesc o dată pe an, şi atunci pentru a le aminti că istoria-i obligă şi că viitorul îi responsabilizează. Asta le-a spus puţinilor reşiţeni prezenţi, şi prefectul Octavian Ţunea, puţinilor reşiţeni prezenţi în Centrul civic, cu ocazia manifestărilor de Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, la 93 de ani de la Unirea de la Alba Iulia.
De fapt, oficialul a dat citire cuvântului primului ministru, Emil Boc, de 1 Decembrie, după care primarul Mihai Stepanescu a ţinut o scurtă alocuţiune pentru a-i felicita, de ziua lor, pe cei care se simt români, iar preşedintele CJ, Sorin Frunzăverde, a rememorat o pagină de istorie. A urmat apoi defilarea, condusă de garda de onoare, în acordurile Fanfarei Liceului de Artă „Sabin Păuţa“ din Reşiţa.
Şi chiar dacă a debutat cu oficierea unui serviciu religios, care a precedat alocuţiunile oficialităţilor, evenimentul s-a încheiat într-o cu totul altă notă. Asta pentru că mult aşteptata depunere a întârziat să se deruleze, iar oficialităţile nelipsite de la obişnuitul ritual au dispărut destul de repede din piaţa centrală. După paradă, în timp ce mulţimea se risipea, cineva depusese deja o coroană la troiţa din dreptul palatului administrativ – fostul deputat Ioan Ţundrea, din partea formaţiunii pe care-o reprezintă.
Imediat după, un pâlc de reşiţeni s-a grupat în faţa palatului administrativ, pentru a depune ce-a de-a doua şi ultima coroană la troiţă. Din fruntea grupului, Dumitru Alexa, preşedintele Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989, a ţinut să vorbească despre o nouă revoluţie, despre faptul că nu este pentru tovarăşii sau tovarăşele doctor honoris causa, pe care-i vede şi acum pe scena politică, ori pentru păstrarea tăcerii şi nedesconspirarea călăilor din ’89, ci pentru „capete şi oase rupte“.
Acesta a precizat că, deşi se vorbeşte despre înnoirea clasei politice, de fapt avem de-a face cu aceleaşi grupuri, eventual cu copiii, cu urmaşii celor care fac parte din vechea gardă, iar lucrurile trebuie schimbate. „În 21 Decembrie nu le vom da voie nici să vorbească“, spunea liderul celor care, acum 22 de ani, au trăit clipe de coşmar în numele libertăţii şi democraţiei, şi care şi-a exprimat speranţa că şi în România va fi vreodată bine pentru omul simplu.
1 Decembrie, şi la Caransebeş
Sute de caransebeşeni, de la mic la mare, au îndurat frigul pătrunzător şi au sărbătorit Ziua Naţională a României în Centrul Civic al municipiului, alături de oficialităţile locale şi de invitaţii acestora. Manifestările s-au desfăşurat în Piaţa Revoluţiei, iar autorităţile locale au pregătit diferit faţă de anii trecuţi ziua de 1 Decembrie, fără depuneri de coroane şi marşuri funerare, ci cu baloane tricolore şi flori care au fost oferite participanţilor.
Episcopul Caransebeşului, PS Lucian, a oficiat un Te Deum în faţa Crucii Identităţii şi Demnităţii Naţionale, iar primarul Ion Marcel Vela, poetul Mircea Dinescu şi colonelul(r) Liviu Groza au făcut un apel la demnitate şi dragoste de ţară. „Cred că noi, caransebeşenii, dăm un semnal că românii pot fi şi fericiţi de ziua lor”, a spus cu această ocazie edilul caransebeşean.
De Ziua Naţională a fost inaugurat şi Monumentul Unităţii Spiritual Creştine, arc de triumf pe sub care au defilat detaşamentele de militari din Caransebeş, în tradiţionala paradă. Caransebeşenii au gustat apoi fasolea cu cârnaţi pusă la dispoziţie cu generozitate de municipalitate, s-au delectat cu spectacolele de folclor şi rock ce au avut loc în Piaţa Revoluţiei, iar la final au asistat la retragerea militarilor cu torţe.
Nina Curiţa, Antoniu Mocanu