REȘIȚA – Din momentul în care cineva mi-a spus că pe Turnul Eiffel ar scrie că fierul este produs în uzinele de la Reşiţa, mi-am făcut un obicei de a întreba colegi, prieteni, cunoştinţe care merg la Paris, dacă acest fapt este adevărat. Unii nu s-au uitat după aşa ceva, alţii ştiu mai bine ce gust are cafeaua servită la nu ştiu ce cafenea din Paris, iar vreo doi mi-au spus că Reşiţa este gravată pe fiarele Turnului. Săptămâna trecută, un coleg îmi spunea că a găsit ceva interesant pe Facebook. Deşi nu mă interesează respectiva reţea, am aruncat o privire. Era vorba despre un colaj cu fazele de construcţie ale Turnului Eiffel, povestea colaborării dintre Gustave Eiffel şi inginerul român Gheorghe Pănculescu, dar şi eterna legendă că pe fiecare piesă a turnului ar scrie „Made in Resita – Romania“ (sau Roumanie, în funcţie de povestitor).
În urmă cu câteva zile, peste 7.000 de persoane au „apreciat“ fotografia şi peste 600 au comentat. Aşa cum mă aşteptam, din majoritatea comentariilor răbufnea patriotismul şi mândria atât de la modă acum. I-auzi, frate, după ce că noi le-am „făcut“ turnul, mai au şi tupeul să ne salute cu „S’il vous plait, musiu!“ Câţiva mai sceptici încercau să combată legenda. De ce ar scrie pe simbolul Parisului în engleză („made in“???), când el a fost construit într-o epocă în care lumea nu era anglofonă iar franceza încă era limba elitelor?
Eu nu spun nici că Reşiţa are vreo legătură cu Eiffel-ul nici că nu are. Spun că dacă fierul a fost produs în Reşiţa acelor vremi, adică pe vremea StEG, îl puteau inscripţiona în franceză, din moment ce acţionariatul majoritar al firmei austriece era format din francezi. Sau poate ar fi scris în germană toată expresia, nu doar Reschitza?
Pentru că, argumentul solid pe care mulţi cărăşeni ar trebui să-l ştie este acela că, în 1889, când s-a finalizat Turnul Eiffel, Reşiţa era parte a Austro-Ungariei! Deci nici vorbă de Resita – România! Eventual Reschitza – Osterreich-Ungarn, dar nici de aşa ceva nu e cazul. Cineva a pus chiar şi o poză cu unul dintre picioarele turnului, pe care se putea citi foarte clar: „Forges et Usines de Pompey Fould-Dupont, Fournisseur des Fers de la Tour“. Societatea Fould şi Dupont, din orăşelul francez Pompey (Lorena) e cea care a realizat piesele turnului.
Dar nici măcar fotografiile nu au reuşit să oprească valul de mândrie, ci doar să atragă ironii, ba chiar şi insulte. Dragilor, ar trebui să ne ironizăm mai puţin noi între noi, pentru că ne ajung ironiile francezilor. Şi, dacă nu suntem siguri de producţia de fier de pe Eiffel, atunci putem trăi cu certitudinea că multe lucruri din Caraş-Severin ne fac cinste peste hotare. Ca de exemplu, calea ferată transsiberiană mai foloseşte şine fabricate la Anina, treptele Operei din Viena provin tot din judeţul nostru…
Nina Curița